Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a declarat duminică, la emisiunea Briefing de la Digi24, că în sistemul de sănătate există atât fraude propriu-zise, cât și mecanisme de finanțare care duc la cheltuirea ineficientă a banilor. Șeful CNAS a relatat inclusiv cazuri în care au fost raportate consultații și investigații pentru pacienți care muriseră, precum și internări fictive ale unor persoane care nu se aflau în spital.
Întrebat despre cheltuielile nejustificate din sănătate, Horațiu Moldovan a explicat că acestea pot fi împărțite în două mari categorii: fraudele și utilizarea ineficientă a fondurilor pe anumite segmente ale asistenței medicale.
„Există două tipuri de cheltuieli nejustificate. Există, de-a dreptul, furturile, care reprezintă într-un sistem de asigurări sociale de sănătate un procent semnificativ, pe care în momentul de față nu îl știm, dar literatura de specialitate spune că ar putea merge până la 5-10%. Din 18 miliarde de euro, vă dați seama ce înseamnă 10%, ce ar însemna 10%. Iar, din cealaltă perspectivă, sunt cheltuielile care merg pe anumite segmente de asistență medicală, se cheltuie într-un mod care ar putea să fie mult mai eficient”, a declarat președintele CNAS.
El a indicat, în cazul spitalelor, problema așa-numitelor „influențe salariale”, mecanism introdus pentru acoperirea creșterilor salariale din sistemul sanitar și care, în opinia sa, trebuie integrat în tariful pe caz ponderat.
Șeful CNAS susține că, în prezent, serviciile furnizate de spitalele din România sunt decontate la valori mai mici decât costurile lor reale, diferențele fiind acoperite prin mecanisme paralele de finanțare.
„Noi, astăzi, plătim prea puțin pentru serviciile pe care le prestează spitalele din România. Fie că vorbim de spitale publice, fie că vorbim de spitale private, de regulă, costurile sunt mult mai mici decât costurile reale”, a spus acesta.
Președintele CNAS a vorbit și despre fraude descoperite în urma controalelor caselor de asigurări de sănătate, între care internări nejustificat de lungi și servicii medicale raportate pentru pacienți care, în realitate, nu le primiseră.
„Există, într-adevăr, consultații și internări fictive, de-a dreptul, în sensul în care pacientul n-a călcat pe acolo. Sau a călcat, de exemplu, pe la serviciile de urgență, la unitățile de primire urgențe, și s-a trezit că în sistemul informatic avea raportate internări continue, de 5-7 zile, iar el nu era în spital în momentul acela”, a explicat Moldovan.
În astfel de situații, potrivit șefului CNAS, unitățile medicale pot încasa sume pentru servicii pe care nu le-au prestat sau pot raporta mai multe servicii decât cele acordate în realitate.
„Sunt două variante. Spitalul încasează mai mulți bani decât ceea ce a prestat ca servicii și cealaltă situație în care atât spitalele, dar nu numai spitalele, și pe zona de cabinete medicale, efectiv încasează bani în lipsa pacientului”, a spus acesta.
Moldovan a oferit și un exemplu despre un mecanism descoperit de autorități, precizând că nu dorește să dezvăluie în spațiul public toate metodele de fraudare identificate, atât pentru a nu oferi idei altora, cât și pentru că investigațiile sunt derulate împreună cu instituțiile abilitate.
Potrivit acestuia, în anumite unități medicale exista o practică prin care pacienți vulnerabili erau programați în sistem pentru consultații și investigații viitoare, iar serviciile respective ajungeau ulterior să fie raportate automat către sistemul asigurărilor de sănătate.
„În anumite unități, nu una, exista o practică în care pacienți în situații vulnerabile erau internați, erau consultați în mod fictiv, repetat, erau programați după fiecare consultație, aveau în softul intern al cabinetului respectiv, al policlinicii respective, trecută data următoarei investigații, următoarei consultații, împreună cu lista aferentă de investigații pe care urma să le facă și, în data respectivă, consultațiile erau urcate și raportate automat în sistemul de asigurare al casei de asigurări de sănătate”, a relatat Moldovan. Modul în care schema a fost descoperită a fost unul neașteptat.
„De unde ne-am dat seama? Au uitat un amănunt, zic eu foarte important, să întrebe dacă pacienții mai sunt în viață și așa i-am descoperit”, a spus președintele CNAS.
Întrebat dacă asta înseamnă că persoane care muriseră figurau în evidențe ca beneficiind în continuare de investigații medicale, Moldovan a confirmat: „Exact, acesta este doar un exemplu”.
