După ploi abundente, mulciul care s-a adunat la tulpini și trunchiuri poate face mai mult rău decât bine. Reașezat corect, el păstrează umezeala; lăsat prea gros sau lipit de scoarță, poate ține rădăcinile prea umede și favoriza putrezirea.
După ploi torențiale, unul dintre lucrurile care merită verificate în grădină este felul în care a rămas așezat mulciul. Dacă apa l-a împins spre tulpini sau l-a lipit de trunchiurile copacilor și arbuștilor, materialul care în mod normal protejează solul poate începe să lucreze împotriva plantei. În loc să păstreze un echilibru util de umiditate, el ține scoarța și zona coletului prea umede.
Recomandarea de bază este simplă: mulciul nu trebuie să atingă trunchiul. Coletul sau baza lărgită a trunchiului trebuie să rămână vizibilă, iar stratul de material trebuie tras înapoi astfel încât să rămână un inel aerisit, nu un mușuroi lipit de scoarță. Tocmai acest tip de „vulcan” de mulci este asociat cu reținerea excesivă a umezelii, cu degradarea scoarței și cu un risc mai mare pentru boli și dăunători.
La fel de importantă este și grosimea stratului. Pentru mulcirea corectă a arborilor, recomandările indică un strat de aproximativ 2 - 4 inches, adică în jur de 5 - 10 centimetri, aplicat uniform, nu adunat într-un morman. Dacă în grădină au rămas deja straturi vechi din sezoanele trecute, nu este bine să mai fie turnat material nou peste ele fără verificare, fiindcă tocmai acumulările repetate transformă o măsură bună într-o problemă de aerare.
Primul pas practic este să verifici cu mâna sau cu o greblă ușoară cât de gros a devenit stratul și dacă materialul s-a compactat în jurul plantelor. Dacă mulciul s-a adunat lângă tulpini, el trebuie tras înapoi și reașezat într-un cerc lat și uniform. Dacă este deja foarte gros, mai util este să fie rărit decât completat, mai ales în zonele unde solul rămâne greu și umed după ploi.
Perioadele umede sunt tocmai contextul în care excesul de mulci poate crea necazuri suplimentare. Un strat prea gros reduce schimbul de aer din partea superioară a solului, iar în combinație cu umezeala persistentă poate duce la condiții în care rădăcinile respiră mai greu. În plus, atunci când materialul umed rămâne lipit de scoarță, crește riscul de putrezire, iar planta ajunge să sufere dintr-o lucrare care ar fi trebuit să o ajute.
Refacerea corectă a mulciului nu înseamnă să-l împrospătezi automat după fiecare furtună, ci să-l readuci la forma lui utilă: strat moderat, aerisit și ținut la distanță de baza plantei. Acolo unde materialul existent încă acoperă bine solul, poate fi doar răvășit și nivelat. Pe scurt, după ploi mari, grădina are nevoie de corectarea excesului, nu de încă un strat pus din reflex.
Jul 21, 2026