Înainte ca sobele și centralele pe combustibil solid să fie folosite zilnic, verificarea coșului, distanța față de materiale combustibile și modul de evacuare a cenușii pot preveni situațiile periculoase.
Primele seri mai reci îi fac pe mulți proprietari să se gândească la sobă sau la centrala pe combustibil solid. Înainte de aprindere, însă, verificarea coșului de fum și a instalației rămâne un pas important. Inspectoratele pentru situații de urgență atrag atenția că depunerile, fisurile și improvizațiile pot transforma folosirea încălzirii într-un risc pentru locuință.
Un prim lucru care merită urmărit este starea coșului de fum. Recomandările ISU vorbesc despre curățarea periodică și despre verificarea eventualelor fisuri înainte de folosire. Depunerile de funingine se pot aprinde, iar un coș deteriorat poate permite fumului sau flăcărilor să ajungă la elementele construcției.
Verificarea nu înseamnă doar hornul. Ușița sobei, racordurile și zona din jurul sursei de încălzire trebuie privite cu atenție. Dacă se observă fum, miros de ars sau flacără la îmbinări, alimentarea nu trebuie continuată; este prudent să fie cerut ajutorul unui specialist.
În gospodăriile în care se folosesc sobe metalice sau din fontă, ISU Mureș recomandă păstrarea unei distanțe de cel puțin 1 metru față de obiectele combustibile. Mobilierul, perdelele, textilele, hârtia și lemnele pregătite pentru foc nu ar trebui lăsate lângă sursa de căldură.
La o centrală pe lemne, brichete sau peleți, încăperea trebuie să rămână aerisită și curată. Materialele combustibile nu se depozitează lângă echipament, iar legătura către coș trebuie să fie sigură. Sunt măsuri simple, dar utile mai ales înainte ca folosirea încălzirii să devină zilnică.
Nu orice problemă se rezolvă acasă. Intervențiile tehnice care depășesc o verificare vizuală trebuie lăsate persoanelor competente, în locul unor reparații făcute în grabă. O verificare făcută din timp poate evita situația în care soba este pornită exact când apare o defecțiune.
În timpul folosirii sobei, ușița focarului trebuie menținută închisă, iar focul nu trebuie lăsat nesupravegheat. Această precauție este cu atât mai importantă într-o locuință în care sunt copii, persoane în vârstă sau animale de companie.
Aprinderea nu se face cu lichide inflamabile, iar focarul nu trebuie supraîncărcat. Cantitatea de combustibil trebuie adaptată echipamentului, pentru a nu forța elementele sobei. Uscarea hainelor sau a altor obiecte combustibile pe sobă este, de asemenea, o practică de evitat.
După stingerea focului, cenușa nu se aruncă imediat în curte, lângă gard sau în recipiente obișnuite. Recomandarea este ca ea să fie evacuată numai după răcirea completă, într-un recipient metalic cu capac, ținut departe de construcții și de materiale care se pot aprinde.
În cazul aparatelor care funcționează cu gaze, orice miros suspect trebuie tratat cu seriozitate: încăperea se aerisește, iar focul nu se aprinde până când cauza nu este eliminată. Monoxidul de carbon nu are culoare sau miros, iar expunerea la el poate avea consecințe grave.
Toamna este momentul potrivit pentru o listă scurtă de verificări, nu pentru improvizații. Un coș curat, o zonă liberă în jurul sobei, o evacuare atentă a cenușii și reacția rapidă la semnele neobișnuite sunt pași care pot face diferența într-o gospodărie.
Informațiile folosite pentru acest ghid provin din recomandări publice ale inspectoratelor pentru situații de urgență privind prevenirea incendiilor în sezonul rece. Ele pot fi aplicate ca măsuri generale de prudență, fără a înlocui verificările tehnice necesare pentru fiecare instalație.
