Cel mai amplu studiu genetic realizat până în prezent oferă noi perspective asupra cauzelor dislexiei

Dislexia este o tulburare de dezvoltare neurologică ce afectează capacitatea de a citi şi scrie corect şi este prezentă la aproximativ 5-10% din populaţia globului, indiferent de nivelul de educaţie sau mediul cultural. Persoanele cu dislexie au dificultăţi persistente în recunoaşterea şi ortografierea cuvintelor, ceea ce le poate afecta performanţa şcolară şi viaţa profesională. Un studiu recent, realizat de cercetători de la Universitatea din Edinburgh, Institutul Max Planck pentru Psiholingvistică şi alte centre de cercetare internaţionale, a analizat date genetice a peste 1,2 milioane de persoane, fiind cea mai amplă cercetare de acest tip realizată până acum.

Studiul, publicat în revista Translational Psychiatry, a identificat 80 de zone ADN asociate cu dislexia, dintre care 36 care nu au mai fost raportate până acum. Dintre acestea, 13 sunt complet noi, fără nicio legătură sugerată anterior cu această tulburare, scrie News.ro.

Cercetarea a combinat două seturi majore de date genetice: unul din cadrul Consorţiului GenLang, care include teste detaliate ale abilităţilor de citire, şi un altul furnizat de compania 23andMe, ce a inclus peste 50.000 de persoane diagnosticate cu dislexie.

Printr-o metodă avansată numită MTAG (analiză simultană a mai multor factori genetici), echipa a reuşit să identifice mai multe variante genetice decât ar fi fost posibil printr-o analiză separată a fiecărui set de date.

Rezultatele au arătat că multe dintre genele asociate cu dislexia sunt active în zonele cerebrale care se dezvoltă în primii ani de viaţă, fiind implicate în formarea sinapselor – conexiunile prin care neuronii comunică între ei. De asemenea, cercetătorii au creat un indice poligenic (scor genetic) care estimează riscul unei persoane de a dezvolta dificultăţi de citire.

Sursa https://www.hotnews.ro