Puțini operatori TV din lume se pot lăuda că în cariera lor au filmat patru șefi de stat și au pătruns în intimitatea acestora. Iar în România cu siguranță este unul singur.
Numele său este Sergiu Stejar și atunci când a plecat din Botoșani nu a bănuit vreodată că pentru câteva decenii va fi cel mai important cameraman din țară. Își dorea să producă filme artistice și să o facă la studiourile de la Buftea, care se inaugurau în acea perioadă.
În 1957 a absolvit Institutul de Artă Cinematografică (actuala Universitate Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale”). Joi seară a susținut ultimul examen, iar a doua zi cu repartiție guvernamentală a fost trimis în strada Moliere, unde își avea atunci TVR sediul. A devenit imediat operatorul cu numărul 8 al televiziunii publice și lucra pe camere sovietice.
… Care la acea dată era de fapt un studio experimental, primele emisiuni de știri fiind difuzate abia peste un an. Avea să lucreze acolo 41 de ani, 5 luni și 5 zile, până la 1 ianuarie 1998.
Într-o proporție covârșitoare, munca sa a fost una... prezidențială. La foarte scurt timp după ce a intrat în TVR a devenit cameraman de protocol la Administrația Prezidențială. Trebuia să surprindă pe peliculă cele mai importante evenimente la care participa șeful statului.
Sergiu Stejar, fost director de imagine
”Redactorul de protocol era unul Alexandru Stark, un tip uns cu toate alifiile. Mă sună: «băiatule, ai și tu un costum, o cravată, o cămașă albă, ceva?» Da. «Îmbracă-te! Uite, ți-am trimis o mașină». Dar ce e? «Nu pot să îți spun la telefon». Ajung și îmi spune: «pleacă Gheorghiu Dej (avea o deplasare externă la ONU – n.r.) și nu îl găsesc pe Lucian, nu știu, nu răspunde la telefon». I-am spus: eu n-am fost la chestii din astea, nu știu care este situația, ce se întâmplă. Și nu sunt acreditat, că nu-i de joacă la asta oficiale. Și îmi zice: «lasă măi băiatule că mă descurc”.
A trebuit în gară să filmeze plecarea lui Gheorghe Gheorghiu – Dej, misiune care i s-a părut facilă.
A fost ziua în care a devenit operator TV de protocol. A avut de completat o mulțime de declarații. Dar asta nu a fost tot.
Sergiu Stejar, fost director de imagine
„La intrarea în Protocol, Direcția a Cincea de la Ministerul de Interne, unde erau ofițeri mai spălați, cum ziceam noi, majoritatea cu studii, a trimis oameni la mine acasă, la Botoșani, mi-au povestit vecinii când am fost în concediu. Au mers la vecini cam până la a treia casă de noi, întrebând ce știu despre mine, ce știu despre familia mea... Vreo două zile s-au tot învârtit pe acolo și așa s-a făcut un dosar despre mine”.
Totuși, nu i s-a făcut un instructaj special despre cum să filmeze, ce cadre să evite, pe ce imagini să pună accent, ”era chestie de intuiție”.
Așadar, a început cu Gheorghe Gheorghiu – Dej, fiind și autorul ultimei filmări a acestuia, un mesaj adresat românilor cu o săptămână înainte de a înceta din viață. ”Dej era un tip domol, moldovean de-al meu”, își amintește Sergiu Stejar.
Președintele s-a schimbat, operatorul de imagine acreditat de la TVR a rămas. Nicolae Ceaușescu l-a preluat, iar Sergiu Stejar a ajuns să cutreiere lumea în lung și lat după dictatorul de la Scornicești, din Coreea de Nord, Pakistan, India, Vietnam până în Cuba, Venezuela, Ecuador, Costa Rica, Columbia și Peru, din Singapore și Siria până în SUA și Mexic.
În 1972 jurnaliștilor acreditați li s-a redus diurna la 2,10 dolari – ”nici nu ieșeam din hotel, îmi era frică, dacă mi se făcea rău nu puteam să iau un taxi” – după care s-a eliminat și această remunerație penibilă.
Sergiu Stejar, fost director de imagine
”Avem copil mic, de 5 ani. Vii din străinătate și nu aduci nimic? Și mai luam câte o portocală, o curmală, că aduceau în hotel și puneau pe masă”.
Serviciile de imagine nu se opreau însă doar la întâlnirile oficiale. Era invitat să filmeze și la zilele de naștere ale ceaușeștilor, la vânători, la tot felul de chefuri petrecute la București, Sinaia, Predeal ori în Delta Dunării.
Sergiu Stejar, fost director de imagine
”El avea obiceiul, unde mergea și vedea o floare, o rupea și o dădea Elenei Ceaușescu. Așa era și pe la vânătoare, eu îl filmam, el mai rupea câte o floare. Se iubeau foarte mult, dar asta este altă treabă”.
Cu Nicolae Ceaușescu vorbea destul de rar, însă ”cu ea mai trăncăneam de una, de alta. Mă întreba despre televiziune”.
În anii '80 a simțit cum s-a înrăutățit situația în România. La TVR totul era însă roz în continuare, ”industria cam șchiopăta, dar mergeam și filmam, na...”
Sergiu Stejar, fost director de imagine
”N-aveai cum să arăți sărăcia. Era o vorbă în televiziune, nu știu dacă mai este acum, că nu ești plătit pentru ce se vede, ești plătit pentru ce nu se vede. Ca să închidem discuția”.
A fost dat afară de la o ședință întrucât vorbea în timpul discursului primului tovarăș al țării, care a tunat: ”să nu mai calce niciodată aici!”.
Remember : Securitatea pe urmele “Muzicantului”
Așa că timp de trei ani a lucrat la TVR ca în primele zile de la angajare, adică pentru știri. Doar că înlocuitorul său nu a fost pe placul cuplului dictatorial, întârzia livrarea unor filme private, așa că Elena Ceaușescu i-a cerut lui Sergiu Stejar să revină.
Sergiu Stejar, fost director de imagine
”Mie nu îmi spunea nimeni ce să fac, eu și cu camera, atât eram. Noi doi. Nu am știut niciodată părerea lor, dar aveam un fel de barometru. Dacă se întâmpla să fie vreo întâlnire oficială la sediu și apărea Elena Ceaușescu, ea mi-ar fi spus imediat, dar ne salutam cordial și cu asta spuneam că e bine. Ea nu se amesteca în poveștile astea. Foarte rar... Și în discuții, așa”,
Pe 22 decembrie 1989, mai mulți colegi s-au eschivat, el a fost însă unul dintre foarte puținii de la redacția de actualități rămași pe baricade. Așa că a început să filmeze... revoluția.
A realizat repede că, ”președinții se schimbă și profesioniștii rămân”, întrucât, ce să vezi?, a fost acreditat ca operator TV de protocol și în originala democrație cu Ion Iliescu președinte. Iar în 1996 a trecut la Emil Constantinescu. ”Aveam noi o vorbă: la vremuri noi, tot noi”.
În mandatul acestuia a și spus ”stop”, după o delegație în Marea Britanie, când ”am simțit că e cam gata. Nu mai rezist la programe din astea puternice”. Așa că pe 1 ianuarie 1998 s-a pensionat.
Astfel s-au încheiat peste patru decenii în care a mers în peste 90 de țări și a surprins istoria pe peliculă.
Povestea pe larg a lui Sergiu Stejar o puteți vedea în reportajul video de mai jos, semnat de Iulia Stoian pentru emisiunea ”Dosar România” de la TVR.
FOTO: Captură TVR
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
