În ședința convocată pe 31 august, de la ora 10:00, reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean, Inspectoratului pentru Situații de Urgență și Inspectoratului de Poliție au prezentat rapoarte privind pregătirea unităților de învățământ.
Prefectul Raluca Curelariu a venit însă cu o imagine mult mai puțin optimistă. Din cele 219 unități de învățământ verificate, doar 37 nu prezentau nicio neregulă.
Datele au generat o replică din partea președintelui Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, prezent la ședință în calitate de invitat.
În opinia acestuia, multe dintre problemele constatate țin mai degrabă de organizarea internă și de capacitatea managerului unității de învățământ de a coordona lucrurile.
„Dna prefect încearcă să găsească o luminiță într-un beci”, a spus Valeriu Iftime, susținând că multe dintre situațiile prezentate nu sunt atât de grave și pot fi rezolvate printr-un management mai bun.
Raluca Curelariu „sparge” rapoartele șefilor de instituții și „face spectacol” în ședință
Dacă directorul este cel care trebuie să rezolve problemele de organizare, să coordoneze oamenii, să gestioneze relația cu primăria și să se asigure că lucrurile funcționează în școală, întrebarea este cine mai vrea această funcție.
Valeriu Iftime a recunoscut chiar el că poziția nu mai este la fel de atractivă ca în trecut.
„Astăzi știți foarte bine că profesia sau funcția de director nu mai este ofertantă”, a spus președintele CJ Botoșani.
El a arătat că trebuie organizate concursurile pentru directori, însă există tot mai puțini oameni încântați de ideea de a ocupa această poziție, în condițiile în care directorul are și o normă de predare, iar recompensa financiară nu este întotdeauna pe măsura responsabilității.
Situația este aproape paradoxală.
În trecut, funcțiile de director erau printre cele mai râvnite din sistemul de învățământ. La concursurile precedente, în special pentru unitățile de prestigiu, au existat inclusiv tensiuni și dispute în jurul susținerii anumitor candidați.
Acum, discursul public începe să fie cu totul altul: problema nu mai este doar cine câștigă postul, ci cine mai este dispus să-l ocupe.
Iar volumul actual de posturi scoase la concurs arată dimensiunea fenomenului. La nivelul județului Botoșani sunt 148 de funcții de director și director adjunct pentru care se organizează concurs în această sesiune. Lista cuprinde colegii și licee importante, școli gimnaziale, grădinițe și unități de învățământ special.
Înscrierile pentru concurs sunt programate în perioada 14 septembrie-2 octombrie 2026.
Declarațiile din Colegiul Prefectural pun în lumină o problemă care poate deveni importantă pentru sistemul de educație botoșănean.
Pe de o parte, directorilor li se cere să fie manageri eficienți, să rezolve problemele administrative, să coordoneze personalul și să țină școala în ordine.
Pe de altă parte, responsabilitatea este tot mai mare, iar funcția presupune și obligații didactice și administrative care pot face poziția mai puțin atractivă pentru cadrele didactice.
Valeriu Iftime a sintetizat problema spunând că trebuie găsit un echilibru între responsabilitate și recompensa oferită celor care acceptă să conducă o școală.
„Trebuie să fim foarte, foarte serioși cum tratăm lucrul acesta cu directorii”, a avertizat acesta.
În următoarele săptămâni se va vedea dacă cele 148 de posturi vor atrage suficienți candidați și, mai ales, dacă pentru funcțiile importante vor exista competiții reale.
Pentru că aici este adevărata schimbare: dacă în trecut întrebarea era cine va ajunge director, acum s-ar putea ca în unele școli întrebarea să devină dacă se va găsi cineva dispus să accepte funcția.
Iar dacă directorul este considerat omul care trebuie să rezolve problemele unei școli, sistemul va trebui să se gândească și la o altă întrebare: ce trebuie să-i ofere unui profesor pentru ca, în 2026, să mai considere această funcție una pe care și-o dorește?
