Membri ai clanului Corduneanu din Iași au fost trimiși în judecată într-un dosar DIICOT privind o rețea națională legată de jocuri de noroc, șantaj și o așa-numită „pază internă”.
Membri ai clanului Corduneanu din Iași au fost trimiși în judecată într-un dosar instrumentat de DIICOT - Structura Centrală, într-o cauză care vizează una dintre cele mai ample grupări de criminalitate organizată destructurate în ultimii ani. Printre inculpații trimiși în fața instanței se află Adrian Corduneanu, Bogdan Corduneanu și Maria Grațiela Corduneanu, alături de zeci de alte persoane acuzate că au făcut parte dintr-o structură construită în jurul afacerilor cu jocuri de noroc și pariuri.
Potrivit datelor prezentate de procurori, prin rechizitorii întocmite în 14 și 20 august au fost trimiși în judecată 88 de inculpați, dintre care 84 sunt persoane fizice și patru sunt societăți comerciale. Primul dosar a fost înaintat Curții de Apel București, iar al doilea a ajuns la Tribunalul București, ceea ce arată dimensiunea anchetei și numărul mare de persoane urmărite în acest caz.
Anchetatorii susțin că gruparea ar fi fost constituită începând cu anul 2018 și ar fi funcționat la nivel național, având ca principal scop comiterea unor infracțiuni de șantaj. În documentarea cauzei apare și episodul din noiembrie 2022, când au fost făcute peste 120 de percheziții în București și în mai multe județe, după ce procurorii au adunat date despre ramificațiile rețelei în mai multe zone din țară.
În referatul procurorilor este descris un mecanism intern denumit „paza internă”, despre care anchetatorii spun că intervenea atunci când apăreau probleme în sălile de jocuri. Oficial, localurile aveau contracte cu firme specializate de pază, însă DIICOT susține că, în cazurile considerate importante, intervențiile erau făcute de oameni ai grupării, unii cunoscuți pentru implicarea anterioară în conflicte violente, scrie ziaruldeiasi.ro
Peste 40 de inculpați ar fi făcut parte din acest palier de execuție. Rolul lor, potrivit anchetei, era să asigure „liniștea” în sălile de jocuri, să gestioneze incidentele cu clienți și să intervină împotriva concurenței. Procurorii mai susțin că notorietatea și reputația violentă a unor membri ai rețelei erau folosite ca instrument de intimidare, iar ordinele erau transmise pe o structură ierarhică până la oamenii din teren.
DIICOT afirmă că gruparea ar fi încercat să împiedice extinderea unor săli concurente, să apere interese economice și, în anumite situații, să forțeze proprietari sau administratori să accepte condiții impuse de reprezentanții rețelei. Anchetatorii vorbesc și despre monitorizarea permanentă a incidentelor printr-un departament care urmărea inclusiv imagini video din locații și transmitea rapid informațiile către conducerea structurii. Toate aceste acuzații urmează să fie analizate de instanță în cele două dosare trimise la București.
