Acneea la copii și adolescenți: când este normală și când poate semnala o problemă endocrinologică? Pediatru: „Există dovezi că anumite alimente pot agrava acneea”

Acneea poate fi normală în unele etape de vârstă, dar în altele este un semnal important care trimite copilul la medic. Detaliem diferențele dintre diversele tipurile de acnee, legătura cu alimentația, ce pot face părinții acasă și care sunt semnele reale de alarmă.

Acneea nu este o problemă exclusiv a adolescenței. Poate apărea la bebeluși, la preadolescenți și – mai rar, dar important de știut – chiar la copiii mici, unde poate indica un dezechilibru hormonal care necesită investigații. În toate etapele, cauzele diferă: de la influența hormonilor materni la nou-născuți, până la poluare, stres și diete cu încărcătură glicemică mare la adolescenți.

Explicăm mecanismele reale ale acneei, ce dovezi există despre rolul alimentației, ce obiceiuri zilnice pot preveni agravarea leziunilor și care sunt situațiile în care consultul dermatologic este obligatoriu.

Acneea are cauze diferite în funcție de vârstă, iar această diferențiere este esențială pentru părinți, subliniază dr. Raluca Bidiga, medic pediatru. La bebeluși, acneea apare între 0 și 6 luni (acneea neonatală) sau până la 1 an (acneea infantilă). Principalele cauze sunt „influențele hormonale materne, deoarece hormonii androgeni trec transplacentar și stimulează glandele sebacee ale nou-născutului”, precum și „propriii hormoni androgeni ai sugarului, în special la băieți, unde testosteronul tranzitoriu stimulează secreția de sebum”.

Microbiota cutanată, în special Cutibacterium acnes, contribuie la inflamație, iar uneori produsele cosmetice grase pot agrava leziunile. În această etapă, acneea „de obicei dispare spontan”, explică medicul pediatru.

Lucrurile se schimbă însă la copiii între 1 și 7 ani. Acneea la această vârstă „este rară și anormală” și trebuie să ridice imediat semne de întrebare. Cauzele pot include „tulburări hormonale, pubertate precoce, tumori secretoare de androgeni, hiperplazie adrenală congenitală”, dar și „afecțiuni endocrine precum hipercorticismul sau tulburările ovariene/testiculare”. În aceste situații este necesară „evaluarea endocrinologică”, recomandă medicul pediatru.

La preadolescenți (8-12 ani), acneea este frecvent legată de adrenarhă – procesul prin care glandele suprarenale încep să producă DHEA și DHEAS, hormoni care stimulează glandele sebacee. Se adaugă „factorii genetici, factorii de mediu, poluarea, umiditatea, alimentația bogată în dulciuri, lactate sau fast-food”, dar și stresul, care „crește cortizolul și accentuează inflamația cutanată”.

La adolescenți (13-19 ani), cauzele predominante sunt hormonii pubertății — androgenii (testosteron și DHT), predispoziția genetică la un răspuns inflamator exagerat și factorii de mediu: alimentația, stresul cronic, igiena excesivă sau produsele iritante, precum și anumite medicamente. „Hormonii activează glandele sebacee, stimulează keratinizarea foliculară”, iar factorii externi agravează inflamația, explică medicul.

În ultimii ani, au apărut tot mai multe dovezi că alimentația poate influența severitatea acneei, însă nu toate alimentele au același impact și nu toți copiii reacționează la fel. „Există din ce în ce mai multe dovezi științifice care susțin că anumite alimente pot agrava acneea, mai ales în perioada adolescenței”, explică dr. Bidiga.

Cea mai solidă asociere este legată de alimentele cu încărcătură glicemică mare: zahăr, produse rafinate, fast-food, băuturi dulci. Acestea cresc rapid glicemia, ceea ce determină o creștere a insulinei și a IGF-1. „IGF-1 stimulează androgenii și producția de sebum, blochează keratinizarea normală și favorizează inflamația foliculară. Astfel apare acnee mai severă”, spune medicul pediatru. Studiile arată că adolescenții care trec la o dietă cu indice glicemic scăzut – legume, proteine slabe, cereale integrale – prezintă o reducere semnificativă a leziunilor în 8-12 săptămâni.

Legat de lactate, datele sunt mai nuanțate. „Laptele degresat (0-1%) este asociat mai des cu acnee, iar laptele integral și iaurturile fermentate au efect mai slab sau neutru”. Laptele degresat ar putea agrava acneea prin procesare, compoziția diferită de hormoni și influența asupra insulinei. Totuși, „lactatele nu cauzează acnee la toți copiii, ci agravează o predispoziție existentă”, explică medicul. Eliminarea completă a lactatelor fără evaluare poate duce la deficiențe, motiv pentru care dr. Bidiga recomandă un „test de 6-8 săptămâni fără lactate degresate” și observarea evoluției.

În schimb, alimentele antiinflamatoare pot ameliora acneea: legume bogate în antioxidanți, cereale integrale, pește, ouă, leguminoase, avocado, ulei de măsline, nuci și semințe. Probioticele – iaurt, kefir, murături în saramură – pot echilibra microbiomul intestinal și cutanat.

Sursa https://www.hotnews.ro