Respingerea Guvernului Mureșan nu înseamnă automat că senatorii și deputații își pierd mandatele.
Președintele Nicușor Dan poate desemna o altă persoană pentru funcția de premier și poate încerca formarea unui nou Guvern. Pentru dizolvarea Parlamentului există însă o procedură constituțională strictă.
Potrivit articolului 89 din Constituție, președintele poate dizolva Parlamentul numai după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
Așadar, după căderea Guvernului Mureșan, nu se trece automat la alegeri anticipate.
Cabinetul Mureșan a fost a treia încercare de formare a unui Guvern după declanșarea actualei crize politice. Eugen Tomac și-a depus anterior mandatul fără ca propunerea să ajungă la vot, iar Guvernul propus de Adrian Veștea a fost respins de Parlament.
Pentru Guvernul Mureșan, calculele au fost complicate încă dinaintea votului. PNL, USR și UDMR aveau împreună aproximativ 170 de mandate, iar PSD și AUR anunțaseră că nu vor susține Cabinetul.
Cu doar o zi înaintea votului, președintele Nicușor Dan declara că alegerile anticipate nu reprezintă o soluție și cerea partidelor să pună capăt crizei politice.
Acum, după respingerea Cabinetului Mureșan, șeful statului trebuie să decidă următorii pași în limitele procedurilor constituționale.
Dacă va exista o nouă nominalizare, România intră într-o nouă rundă de negocieri politice și de încercări pentru obținerea celor 233 de voturi necesare.
Dacă se ajunge, în condițiile prevăzute de Constituție, la dizolvarea Parlamentului, atunci scenariul alegerilor anticipate intră în prim-plan.
Votul de astăzi nu a instalat Guvernul Mureșan, dar nici nu închide imediat criza politică.
De acum, întrebarea nu mai este dacă Siegfried Mureșan poate obține cele 233 de voturi. Răspunsul a fost dat în Parlament.
Întrebarea este cine va fi următoarea propunere pentru funcția de premier și dacă partidele vor reuși să construiască majoritatea necesară sau dacă România se va îndrepta către scenariul alegerilor parlamentare anticipate.
Constituția lasă această decizie într-un cadru precis: președintele poate dizolva Parlamentul doar după îndeplinirea condițiilor din articolul 89, nu printr-o simplă decizie luată imediat după respingerea unui singur Guvern.
