În Europa, femeile din politică nu trebuie să fie celebre pentru a fi ținta atacurilor din mediul online, arată un studiu publicat în revista Politics and Gender. Un profesor de la Universitatea din Oxford explică ce se ascunde în spatele unor astfel de ostilități, potrivit Euronews.com.
Studiul a fost publicat de cercetătorii de la Universitatea Cambridge, care au analizat peste 23 de milioane de postări pe platforma de socializare X – mesaje adresate politicienilor din Germania, Spania, Regatul Unit și Statele Unite. La momentul respectiv, platforma de socializare avea încă moderare activă a conținutului.
Potrivit studiului publicat în 30 iulie în revista de științe politice Politics and Gender, femeile din politică sunt mai expuse decât colegii lor bărbați la atacuri bazate pe identitate, pe rețelele de socializare.
De asemenea, studiul arată că politicienii bărbați tind să fie ținta unor insulte generale, iar femeile din politică sunt mai des atacate pentru aspectul fizic, gen, etnie sau pentru moralitatea personală.
În Europa, faima nu are prea multă legătură cu atacurile. Cercetătorii au descoperit că femeile din politică sunt ținta unor tweet-uri nepoliticoase, indiferent de cât de cunoscute sunt, și că sunt mai expuse la astfel de atacuri decât colegii lor bărbați.
Studiul a definit tweeturile „necivilizate” ca fiind cele care conțin discursuri de ură, stereotipuri de gen, limbaj exclusivist (cum ar fi „femeile ar trebui să stea acasă în loc să se ocupe de politică”), amenințări la adresa drepturilor individuale, injurii, atacuri la persoană („mincinoasă”, „trădătoare”), vulgarități, sarcasm, strigăte cu majuscule sau conținut incendiar sau umilitor.
Cercetătorii au avertizat că astfel de atacuri pot determina femeile să-și reducă prezența online și să le descurajeze să candideze pentru funcții politice.
Femeile reprezintă peste 50% din populația României, dar participarea lor în politică este în continuare insuficientă și cu mult sub media europeană.
În 2024, în rândul statelor membre cea mai mare prezenţă a femeilor în Parlament se înregistra în Suedia (45,6%), Finlanda (45,5%) şi Danemarca (44,7%), potrivit unui studiu publicat în martie 2025 de Eurostat.
La polul opus, ţările cu cea mai mică prezenţă a femeilor în Parlament sunt: Cipru (14,3%), Ungaria (14,6%) şi România (19,5%), arată același studiu.
Tot în 2024, femeile deţineau aproximativ 30% din poziţiile din guvern, în creştere cu 10 puncte procentuale comparativ cu 20% în 2014.
În ciuda faptului că femeile dispun de un grad înalt de studii în domeniul politicilor publice (71%), după alegerile parlamentare din 2008 ponderea reprezentativității femeilor este de 9,77% (11,38% în Senat și 5,84% în Camera Deputaților), fiind una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană (și locul 89 în lume din 131 de țări), arată Autoritatea Electorală Permanentă.
Statisticile arată, de asemenea, că femeile se regăsesc doar în proporție de 3,5% printre primari, 4,7% prefecți și 10,7% sub-prefecți. Singura instituție unde femeile din România sunt, într-o anumită măsură, mai bine reprezentate este Parlamentul European, cu 36% dintre europarlamentarii români.
Euronews expune cazul Giuliei Fossati, o femeie care a intrat în politica italiană în jurul anului 2021 și care a apelat în mod constant la rețelele de socializare pentru a-și împărtăși opiniile pe teme precum migrația, rasismul și feminismul. Dar prezența ei online a avut un preț.
„Există o mare violență pe rețelele de socializare”, a declarat Fossati, membră a Partidului Democrat de centru-stânga, care reprezintă femeile înregistrate ca membre ale partidului în Pavia, lângă Milano.
„Primesc multe comentarii, mai ales când vorbesc despre subiecte feministe”, a declarat ea pentru Euronews Next, citând exemple precum „du-te în bucătărie” sau „idiotă, taci din gură”.
Fossati nu este încă un nume cunoscut în politica italiană, dar se confruntă deja cu hărțuire online, insultele combinând adesea remarci jignitoare la adresa genului și vârstei sale.
„Mă numesc «tânără» într-un mod care mă face să par mai puțin credibilă, mai puțin capabilă să mă apăr decât un adult”, a spus ea.
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
