Femeile implicate în politică din Europa sunt vizate de atacuri online, indiferent de notorietate, conform unui studiu publicat în revista Politics and Gender. Un profesor de la Universitatea Oxford explică fenomenul, relatează Euronews.com.
Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au analizat peste 23 de milioane de postări de pe platforma X, adresate politicienilor din Germania, Spania, Regatul Unit și Statele Unite. La momentul studiului, platforma beneficia încă de moderare activă a conținutului.
Studiul, publicat pe 30 iulie în revista de științe politice Politics and Gender, indică faptul că femeile din politică sunt mai predispuse la atacuri online bazate pe identitate, comparativ cu omologii lor bărbați.
De asemenea, se constată că politicienii bărbați sunt, în general, ținta unor insulte generice, în timp ce femeile sunt atacate mai frecvent pe baza aspectului fizic, genului, etniei sau moralității personale.
În Europa, faima nu influențează semnificativ frecvența atacurilor. Cercetătorii au descoperit că femeile politician sunt vizate de mesaje „necivilizate” pe X, indiferent de nivelul lor de notorietate, fiind mai expuse decât bărbații.
Studiul a definit tweet-urile „necivilizate” ca incluzând discursuri de ură, stereotipuri de gen, limbaj exclusivist (ex: „femeile ar trebui să stea acasă”), amenințări la adresa drepturilor individuale, injurii, atacuri la persoană („mincinoasă”, „trădătoare”), vulgarități, sarcasm, utilizarea majusculelor sau conținut incendiar/umilitor.
Cercetătorii avertizează că aceste atacuri pot descuraja femeile să se implice în politică și să-și reducă prezența online.
În România, femeile reprezintă peste 50% din populație, însă participarea lor în politică rămâne sub media europeană.
Conform unui studiu Eurostat din martie 2025, în 2024, Suedia (45,6%), Finlanda (45,5%) și Danemarca (44,7%) înregistrau cea mai mare prezență a femeilor în Parlament. La polul opus se aflau Cipru (14,3%), Ungaria (14,6%) și România (19,5%).
Tot în 2024, femeile dețineau aproximativ 30% din pozițiile guvernamentale, o creștere de 10 puncte procentuale față de 2014.
Chiar dacă femeile au un grad înalt de studii în politici publice (71%), după alegerile parlamentare din 2008, ponderea reprezentativității femeilor era de 9,77% (11,38% în Senat și 5,84% în Camera Deputaților), una dintre cele mai scăzute din UE și locul 89 la nivel mondial din 131 de țări, conform Autorității Electorale Permanente.
Statisticile arată că femeile reprezintă doar 3,5% dintre primari, 4,7% dintre prefecți și 10,7% dintre sub-prefecți. Singura instituție unde femeile din România sunt mai bine reprezentate este Parlamentul European, cu 36% dintre europarlamentarii români.
Euronews prezintă cazul Giuliei Fossati, o politiciană italiană care, începând cu 2021, a utilizat rețelele sociale pentru a-și exprima opiniile pe teme precum migrația, rasismul și feminismul. Această prezență online a avut însă un cost.
„Există o mare violență pe rețelele de socializare”, a declarat Fossati, membră a Partidului Democrat de centru-stânga, reprezentând femeile înregistrate ca membre ale partidului în Pavia, lângă Milano.
„Primesc multe comentarii, mai ales când vorbesc despre subiecte feministe”, a afirmat ea pentru Euronews Next, citând exemple precum „du-te în bucătărie” sau „idiotă, taci din gură”.
Fossati nu este încă un nume cunoscut în politica italiană, dar se confruntă deja cu hărțuire online, insultele combinând adesea remarci jignitoare la adresa genului și vârstei sale.
„Mă numesc «tânără» într-un mod care mă face să par mai puțin credibilă, mai puțin capabilă să mă apăr decât un adult”, a adăugat ea.
Sursa https://www.hotnews.ro
