Proiectul noii programe de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, aflat în dezbatere publică la Ministerul Educației și Cercetării, a stârnit reacții puternice în mediul educațional. Două puncte de vedere diametral opuse au ajuns la minister: un memoriu critic, semnat de circa 3.000 de persoane, solicită revizuirea completă a documentului, iar un al doilea, de susținere, semnat de 100 de cadre universitare, profesori și scriitori, apără revenirea la o abordare diacronică a literaturii române și respinge acuzațiile contestatarilor.
Noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a modifică modul de predare al disciplinei. Literatura nu mai este structurată pe genuri, ci în funcție de evoluția sa în timp, o abordare numită „diacronică” în document.
Mai exact, programa propune studierea literaturii române în ordine cronologică, de la mituri, legende și cronicari, până la romantismul pașoptist, realismul secolului al XIX-lea și literatura Junimii. Fiecărei etape îi corespund tipuri de texte precum mitul, basmul, cronica, nuvela, poezia, romanul sau comedia – care trebuie citite integral, nu fragmentat. Lista de autori recomandați pentru clasa a IX-a include exclusiv scriitori din secolele XVII–XIX, în timp ce două scriitoare apar doar în secțiunea de sugestii metodologice, fără caracter obligatoriu: Cella Serghi și Ana Blandiana.
Primul memoriu transmis Ministerului Educației, intitulat „Zece motive pentru care proiectul de programă de limba și literatura română îi va face pe elevi să deteste lectura și va spori analfabetismul funcțional”, contestă noua programă și cere renunțarea la ea și rescrierea ei completă.
Autorii susțin că principiul care structurează programa – organizarea cronologică a literaturii – reprezintă o revenire la un model considerat depășit didactic.
În text, semnatarii afirmă că această abordare este echivalentă cu „o simplă reciclare a concepției și a conținuturilor programei din 1987, ultima implementată în timpul regimului comunist” și consideră că „‘reforma’ este, în realitate, o restaurație”.
Potrivit memoriului, aplicarea predominantă a criteriului cronologic ar favoriza predarea rigidă, memorarea mecanică și folosirea comentariilor standardizate, practici despre care autorii spun că au contribuit la analfabetismul funcțional.
Memoriul mai susține că programa acordă prea mult spațiu literaturii vechi la începutul liceului și prea puțin literaturii contemporane, ceea ce ar putea afecta relația elevilor cu lectura: „prima clasă de liceu este crucială pentru formarea interesului pentru lectură pe termen lung, iar abordarea propusă riscă să îndepărteze cititorul tânăr”.
În acest context, semnatarii avertizează că documentul „va pierde și mai mulți posibili cititori” și cer ca programa să fie regândită „de la zero”, în acord cu cercetarea actuală din domeniul educației și cu realitățile culturale ale elevilor de azi.
Memoriul a fost susținut inițial de peste 200 de semnatari, iar ulterior lista a fost extinsă, ajungând, conform inițiatorilor, la aproape 3.000 de semnături.
Al doilea memoriu, intitulat „Cui îi e frică de abordarea istorică a literaturii române?”, susține proiectul de programă și afirmă că o parte dintre critici sunt formulate „în termeni ideologizați” și denaturează conținutul real al documentului.
Autorii memoriului susțin că dezbaterea a fost dominată de etichete precum „restaurație”, „neoceaușism” sau „etnocentrism”, care, în opinia lor, nu sunt justificate de structura programei.
Sursa https://www.hotnews.ro
