Proiectul noii programe de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, aflat în dezbatere publică la Ministerul Educației și Cercetării, a generat o dispută amplă în mediul educațional și academic. Două memorii cu poziții opuse au fost transmise ministerului: unul critic, semnat de aproape 3.000 de persoane, care cere regândirea integrală a documentului, și un al doilea, de susținere, semnat de 100 de cadre universitare, profesori și scriitori, care apără revenirea la o abordare diacronică a literaturii române și respinge acuzațiile formulate de contestatari.
Noua programă de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a schimbă structura după care este predată disciplina. Literatura nu mai este organizată pe genuri, ci în funcție de evoluția ei în timp, o abordare pe care documentul o numește „diacronică”.
Concret, programa propune parcurgerea literaturii române în ordine istorică, de la mituri, legende și cronicari, până la romantismul pașoptist, realismul secolului al XIX-lea și literatura Junimii. Fiecărei etape îi corespund tipuri de texte precum mitul, basmul, cronica, nuvela, poezia, romanul sau comedia – care trebuie citite integral, nu în fragmente. Lista de autori recomandați pentru clasa a IX-a include exclusiv scriitori din secolele XVII–XIX, în timp ce două scriitoare apar doar în secțiunea de sugestii metodologice, cu caracter neobligatoriu, Cella Serghi și Ana Blandiana.
Primul memoriu transmis Ministerului Educației, intitulat „Zece motive pentru care proiectul de programă de limba și literatura română îi va face pe elevi să deteste lectura și va spori analfabetismul funcțional”, contestă în ansamblu noua programă și cere renunțarea la documentul actual și rescrierea lui integrală.
Autorii susțin că principiul care structurează programa – organizarea cronologică a literaturii – reprezintă o revenire la un model considerat depășit din punct de vedere didactic.
În text, semnatarii afirmă că această abordare este echivalentă cu „o simplă reciclare a concepției și a conținuturilor programei din 1987, ultima implementată în timpul regimului comunist” și consideră că „‘reforma’ este, în realitate, o restaurație”.
Potrivit memoriului, aplicarea predominantă a criteriului cronologic ar favoriza predarea rigidă, memorarea mecanică și folosirea comentariilor standardizate, practici despre care autorii spun că au contribuit în timp la analfabetismul funcțional.
Memoriul mai susține că programa acordă prea mult spațiu literaturii vechi la începutul liceului și prea puțin literaturii contemporane, ceea ce ar putea afecta relația elevilor cu lectura: „prima clasă de liceu este crucială pentru formarea interesului pentru lectură pe termen lung, iar abordarea propusă riscă să îndepărteze cititorul tânăr”.
În acest context, semnatarii avertizează că documentul „va pierde și mai mulți posibili cititori” și cer ca programa să fie regândită „de la zero”, în acord cu cercetarea actuală din domeniul educației și cu realitățile culturale ale elevilor de azi.
Memoriul a fost susținut inițial de peste 200 de semnatari, iar ulterior lista a fost extinsă, ajungând, potrivit inițiatorilor, la aproape 3.000 de semnături.
Al doilea memoriu, intitulat „Cui îi e frică de abordarea istorică a literaturii române?”, susține proiectul de programă și afirmă că o parte dintre criticile apărute în spațiul public sunt formulate „în termeni ideologizați” și distorsionează conținutul real al documentului.
Autorii memoriului susțin că dezbaterea a fost dominată de etichete precum „restaurație”, „neoceaușism” sau „etnocentrism”, care, în opinia lor, nu sunt justificate de structura programei.
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
