Alegerile anticipate ar putea schimba radical raportul dintre PSD și AUR, afirmă doi cunoscuți sociologi din România, intervievați de HotNews.
– În urmă cu două luni, 41% dintre români susțineau alegerile anticipate, potrivit INSCOP. Vă așteptați ca acest procent să fi crescut sau să fi scăzut?
Remus Ștefureac: Mă aștept să fi crescut, pentru că, în urmă cu două luni, singurul susținător al ideii de alegeri anticipate era AUR. Nu-mi aduc aminte de o altă formațiune politică sau de un alt lider politic relevant care să fi susținut ideea alegerilor anticipate.
În această perioadă, s-au întâmplat două lucruri care, din perspectiva populației, pot influența percepția publică:
Cristian Andrei: Ce a crescut în ultimele luni, măsurat în sondajul nostru de acum o săptămână, de la Agenția de Rating Politic, este numărul celor care spun că ar merge la vot. S-a activat destul de mult public de toate părțile pe fond de criză – asta e important.
Ne interesează mai degrabă câți ar merge la vot, în ipoteza unor alegeri, pentru că, serios vorbind, nimeni nu-și face planuri sau nu se gândește la anticipate – e doar o posibilitate. Dacă ar fi să reținem ceva este că votanții partidelor anti-sistem sunt mult mai disciplinați și susțin teza propriului partid.
HotNews: Dacă alegerile anticipate ar avea loc duminică, cine ar avea de câștigat și de ce?
Remus Ștefureac: Strict pe baza măsurătorilor realizate în ultimul an, adică nu doar „poze” ale momentului: AUR a oscilat în acest an între 37% și 40%, nu a coborât sub acest nivel. Din acest punct de vedere, AUR ar câștiga net în cazul unor alegeri anticipate.
De asemenea, PNL ar putea obține un scor mai mare decât cel de la alegerile parlamentare din 2024, mai ales ca urmare a evoluțiilor din ultimele două luni. Nu știu dacă este conjunctural, dar au determinat o creștere a intenției de vot. Paradoxal, moțiunea de cenzură a funcționat ca o trambulină electorală pentru PNL.
PSD și USR mai degrabă cred că ar stagna în raport cu scorul obținut la alegerile parlamentare. PSD s-a situat într-un interval cuprins între 17% și 20%, în timp ce la alegerile parlamentare a obținut în jur de 22-23%. Sigur, PSD a mai avut și minime, însă acestea pot fi conjuncturale.
USR a oscilat între 10% și 13%. În cazul USR, există și un alt aspect: o parte dintre votanții partidului, cel puțin în ultimele două luni, par să se îndrepte spre PNL. Poate fi un sistem de vase comunicante. Asta nu exclude, evident, posibilitatea unor mobilizări suplimentare în campanie, iar USR să obțină un scor mai mare sau, dimpotrivă, unul mai mic, tocmai ca urmare a acestor fenomene.
De asemenea, cred că SOS România și POT nu vor mai trece pragul electoral. În niciun moment nu au înregistrat un scor mai mare de 3%.
AUR, PNL, PSD, USR – cam aceasta ar fi ordinea în acest moment, pornind de la premisa absenței campaniei electorale și, sigur, de la o altă necunoscută, care este prezența la vot. Insist: estimările pe care le facem nu iau în considerare o potențială campanie electorală.
Cristian Andrei: Avem azi, pe datele noastre de la ARP, două bazine de vot mai mobilizate, AUR și PNL. Dacă-n cazul AUR motivul este resentimentul ridicat față de clasa politică în general, PNL a beneficiat de un aflux de susținători pe strategia de victimizare din ultimele luni și pe nevoia acestei părți de electorat de a avea o voce pe care și-o cam pierduse în ultimii ani.
Chiar dacă PNL a ajuns la paritate cu PSD, AUR este încă la distanță de ceilalți. O campanie electorală ar schimba, însă, multe. Și se pune întrebarea dacă nu cumva votanții AUR sunt mai mobilizați, mai dornici să dea un vot de sancțiune și astfel să crească și mai mult?
Niște alegeri anticipate sunt ceva complet inedit, sunt totuși niște alegeri parlamentare care nu sunt nici la termen, iar prezența per total e probabil să fie mai mică și să te trezești cu surprize, dacă publicul proeuropean nu se prezintă la vot.
– Există și partide neparlamentare care ar putea surprinde dacă s-ar organiza anticipate? De exemplu, Eugen Tomac de la PMP și Ludovic Orban de la Forța Dreptei, partide cu scoruri slabe la ultimele alegeri, au fost foarte vizibili în ultimele luni.
Remus Ștefureac: E adevărat. Pe de altă parte, experiența recentă ne-a arătat că în Parlament au intrat mai degrabă partide noi, cum a fost cazul POT.
Nimeni nu se aștepta să vadă POT în Parlamentul României – aproape că nu exista – și iată că s-a întâmplat. Aș vedea mai degrabă formule de acestea surprinzătoare, care fie beneficiază de campanii agresive, puternice pe rețele sociale, fie reușesc să capteze nișe din electorat.
Sursa https://www.hotnews.ro
