Inaugurarea Palatului Administrativ din Botoșani a fost, fără îndoială, unul dintre cele mai importante evenimente administrative din ultimii ani. După mai bine de jumătate de secol, clădirea emblematică a județului a fost în sfârșit modernizată, iar rezultatul este spectaculos.
Fațade curate, spații moderne, instalații noi, lumini elegante și un aer european pentru o clădire care, ani la rând, a funcționat mai mult din inerție decât din confort administrativ.
Investiția realizată în principal din fonduri europene, cu contribuția Consiliului Județean și o parte mai mică din partea Ministerul Afacerilor Interne, a schimbat radical imaginea Palatului Administrativ.
Dar, cum se întâmplă adesea în stilul clasic românesc, realitatea din interior vine și cu contraste.
Funcționarii s-au întors în birouri moderne, însă în multe cazuri i-au așteptat aceleași dulapuri, birouri și scaune vechi, mutate aproape de dezmembrare în decorul nou.
Excepțiile există, desigur, mai ales în birourile șefilor.
În rest, administrația botoșăneană pare prinsă între două lumi: pereți și instalații de secol XXI, dar mobilier rămas parcă din alte vremuri.
Iar cel mai bun exemplu este chiar „sufrageria administrativă” a județului: Sala „Nicolae Iorga”.
Puține locuri din Botoșani au văzut atât de multă istorie administrativă și politică precum Sala „Nicolae Iorga”.
Acolo au fost primiți premieri, miniștri, ambasadori și invitați de rang înalt. Tot acolo s-au purtat conflicte politice, s-au negociat majorități, s-au numărat voturi și au fost învestiți președinți de Consiliu Județean sau prefecți.
Sala arată acum splendid. Luminoasă, modernizată și elegantă.
Doar că oficialii invitați la inaugurare s-au așezat tot pe vechile scaune care au supraviețuit tuturor regimurilor administrative.
Statul român, care vorbește atât de des despre servicii publice moderne și respect pentru cetățean, nu a mai găsit resurse și pentru mobilier nou.
Neoficial, Consiliul Județean ar urma să cumpere mobilier nou pentru sală, iar până atunci este posibil ca ședințele importante să continue să fie organizate tot în sala CEC.
Ceremonia a fost dominată de discursuri oficiale, multe dintre ele citite de pe foi și construite într-un limbaj administrativ atent lustruit.
S-a vorbit despre valori, patrimoniu, simboluri, transparență, eficiență și respect față de cetățean.
Unele mesaje au fost bine gândite și au ridicat nivelul așteptărilor. Rămâne însă întrebarea firească: câte dintre ele vor ajunge și în realitatea de la nivelul funcționarului de rând?
Pentru că adevărata probă a unei clădiri renovate nu este inaugurarea festivă, ci modul în care vor fi tratați botoșănenii care îi vor trece pragul.
Un lucru remarcat pozitiv a fost faptul că au fost rostite numele tuturor celor implicați în proiect: prefecți, subprefecți, funcționari și constructori.
Au fost felicitați public oameni din mai multe administrații și tabere politice.
Desigur, liderii politici au ținut să își amintească mai ales propriii oameni: Valeriu Iftime pe liberali, Doina Federovici pe social-democrați.
În realitate însă, marele merit al multora este probabil faptul că s-au aflat în funcții într-un moment favorabil, când finanțarea europeană a existat, iar constructorul Gafco Construct a avut ambiția să finalizeze lucrarea și să își lege numele de una dintre cele mai importante clădiri administrative din Moldova.
Deși au împărțit aceeași sală, liderii politici din Botoșani au păstrat distanța.
S-au salutat scurt, protocolar și au evitat în mare parte interacțiunile directe.
La eveniment au fost prezenți și mai mulți foști prefecți ai județului: Mihai Baltă, Dan Șlincu, Sorin Cornilă, Dan Nechifor, Costică Macaleți, Gheorghe Sorescu și Alexandru Colbu.
Dincolo de politică și discursuri, unul dintre cele mai apreciate momente a fost cel artistic.
Ioana Ciobanu, eleva care face parte din Corul Liceului Pedagogic Nicolae Iorga a interpretat cele două imnuri și a reușit să atragă toate privirile prin vocea clară, prezența elegantă și naturalețea apariției sale.
Într-o ceremonie dominată de protocol și solemnitate, momentul ei a adus poate cea mai autentică emoție a zilei.
Poate cea mai neinspirată imagine a fost clasica masă cu saleuri, gustări și produse așezate chiar în zona principală a evenimentului.
Un obicei românesc imposibil de eliminat din peisajul oficial.
Masa ar fi putut fi organizată discret, într-un spațiu separat sau într-un birou, mai ales că locul ocupat de aceasta ar fi permis amplasarea unor scaune suplimentare pentru invitați.
În schimb, preoții au rămas în picioare, după ce spațiul destinat lor a fost ocupat de reprezentanții mass-media, care nu aveau o zonă rezervată pentru filmări și fotografii.
Dincolo de toate detaliile și micile stângăcii organizatorice, ceremonia a avut și o imagine elegantă.
Invitații au venit îmbrăcați festiv, iar structurile MAI au purtat uniforme de paradă.
Jandarmii care asigurau paza la intrare au completat atmosfera solemnă a unui eveniment care, dincolo de politică și discursuri, rămâne unul important pentru istoria administrativă a județului Botoșani.
Proiectul care a supraviețuit schimbărilor politice din Prefectură: Munca nu s-a oprit niciodată
