Noi observații ale unei exoplanete, o planetă din afara sistemului nostru solar, sugerează că aceasta nu se încadrează în tiparele cunoscute, aparținând unei clase de obiecte cosmice necunoscute până acum, relatează Gizmodo.
Deși astronomii au descoperit mii de planete care orbitează stele din afara sistemului solar, toate se încadrează, în general, în câteva categorii: giganți gazoși mari și fierbinți, super-Pământuri puțin mai mari decât planeta noastră, planete de tip neptunian cu atmosfere gazoase și nuclee stâncoase, și planete terestre mici alcătuite din silicați sau apă.
Folosind telescopul spațial Webb, astronomii cred că au identificat un nou tip de exoplanetă fierbinte, cu gaze volatile în atmosferă și un ocean permanent de magmă. Exoplaneta, cunoscută sub numele de L 98-59 d, fusese clasificată anterior drept un super-Pământ sau o sub-Neptună, dar se pare că această clasificare este eronată.
„Această descoperire sugerează că actualele categorii pe care astronomii le folosesc în prezent pentru a descrie planetele mici ar putea fi prea simpliste”, a declarat Harrison Nicholls, cercetător în cadrul departamentului de fizică al Universității din Oxford și autor principal al unui nou studiu publicat în revista Nature Astronomy.
„Deși această planetă topită este puțin probabil să susțină viața, ea reflectă diversitatea largă a lumilor care există dincolo de Sistemul Solar. Putem astfel să ne întrebăm: ce alte tipuri de planete așteaptă să fie descoperite?”, a mai declarat Nicholls.
L 98-59 d orbitează o stea mică și rece, alături de alte patru planete. Are aproximativ de două ori masa Pământului și se află la circa 35 de ani-lumină de Pământ, în așa-zisa „vecinătate cosmică” a sistemului nostru solar.
Descoperirea planetei a fost anunțată pentru prima dată în 2019, dar observațiile ulterioare realizate cu Webb în 2024 au relevat o abundență de dioxid de sulf și alte gaze sulfuroase în atmosfera sa. Echipa de cercetători din spatele noului studiu a încercat să reconstruiască istoria planetei, urmărindu-i evoluția de la scurt timp după formare până în prezent.
Folosind simulări pe calculator pentru a recrea ceea ce s-a întâmplat probabil în interiorul planetei în ultimii cinci miliarde de ani, cercetătorii au descoperit că mantaua lui L 98-59 d este, cel mai probabil, alcătuită din silicați topiți (similară lavei de pe Pământ), cu un ocean global de magmă cu o adâncime de mii de kilometri.
Simulările au arătat că lumina ultravioletă provenită de la steaua gazdă declanșează reacții de schimb chimic între interiorul topit al planetei și atmosfera sa, în timp ce oceanul de magmă acționează ca un rezervor uriaș pentru stocarea și eliberarea dioxidului de sulf în atmosfera superioară.
Sursa https://www.hotnews.ro
