Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în România și la nivel global. În țara noastră, numărul deceselor atribuite acestor afecțiuni este de 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene. În 2024, peste 130.000 de români au murit din cauza bolilor cardiovasculare, în timp ce numărul nașterilor a fost de puțin peste 149.000.
Medicii români confirmă o creștere a incidenței afecțiunilor cardiovasculare la vârste tot mai tinere. Un număr semnificativ de pacienți sunt diagnosticați în perioada activă, între 45 și 55 de ani, însă există și cazuri sub 20 de ani, conform Ioanei Cristina Daha, medic cardiolog la Spitalul Colentina din București.
„Cel mai tânăr pacient pe care eu îl tratez are 18 ani”, a declarat dr. Ioana Cristina Daha la un eveniment dedicat bolilor cardiovasculare, organizat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice.
Dr. Daha subliniază că aceste afecțiuni sunt uneori „bagatelizate” de pacienți: „Uneori, oamenii nu se sperie de bolile de inimă și nu le iau la fel de în serios precum un diagnostic oncologic”.
Peste jumătate dintre decesele înregistrate în România – 53,3% anul trecut – au fost cauzate de boli cardiovasculare, iar o persoană din patru este în evidența medicilor de familie cu o astfel de afecțiune, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică.
În 2024, 130.441 de români au decedat din această cauză, incluzând 33.050 decese prin hipertensiune arterială, 16.142 prin infarct miocardic acut, 31.599 prin boli cerebro-vasculare, 25.979 prin alte forme de cardiopatii ischemice și 1.364 prin cord pulmonar cronic.
Numărul total de decese înregistrate în România în 2024 a fost de 244.735.
În timp ce media europeană a deceselor prin boli cardiovasculare este de 44 la 100.000 de locuitori, în România aceasta ajunge la 109 decese la 100.000 de locuitori, depășind media continentală de peste 2,5 ori.
Medicul cardiolog Ioana Daha accentuează importanța prevenției: „Noi, medicii, dar și fiecare om în parte, prin mici schimbări, putem să prevenim probleme majore. Un om informat va alege întotdeauna să vină mai devreme la medic și să prevină înainte chiar ca probleme majore să apară.”
Ministerul Sănătății indică stilul de viață sănătos ca principală metodă de prevenție a bolilor cardiovasculare.
Deși „stilul de viață sănătos” poate părea un concept vag, datele Ministerului Sănătății arată că România depășește media europeană la cei mai importanți factori de risc care contribuie la apariția acestor boli și la decesele asociate.
Bulgaria înregistrează o situație mai gravă decât România, cu aproximativ 61% din cele 101.006 decese din 2023 cauzate de boli cardiovasculare, la o populație de aproape 6,5 milioane de locuitori.
În Lituania, peste jumătate dintre decese – 50,8% – sunt provocate de boli ale sistemului circulator, având o rată a mortalității de două ori mai mare decât media Uniunii Europene.
Sigita Glaveckaitė, medic cardiolog și președinta Asociației Inimii din Lituania, a explicat la „Delfi diena” principalele cauze: „În primul rând, există o prevalență ridicată a factorilor de risc în rândul populației noastre. Aceștia includ fumatul, lipsa activității fizice, obezitatea, alimentația nesănătoasă, diabetul, hipertensiunea arterială, dislipidemia și consumul de alcool.”
Aproximativ 80% dintre cazurile de boli cardiovasculare „pot fi prevenite prin ajustarea factorilor de risc aparent simpli, dar esențiali, și anume, evitarea fumatului, o dietă sănătoasă, controlul hipertensiunii arteriale și al diabetului, scăderea colesterolului și limitarea consumului de alcool. Acest lucru pare foarte simplu, dar este adesea dificil de realizat în practică”, susține medicul lituanian.
Un alt factor important pentru numărul mare de îmbolnăviri și decese este, conform Sigitei Glaveckaitė, „atenția și finanțarea insuficiente alocate cardiologiei și prevenției, diagnosticării și tratării bolilor cardiovasculare”.
De asemenea, Sigita Glaveckaitė menționează o a treia cauză: „Miturile, credințele și indiferența, care împiedică oamenii să ia medicamente. Chiar dacă noi prescriem tratamente pe baza medicinei bazate pe dovezi.”
Anual, 2,7 milioane de cetățeni ai Uniunii Europene sunt diagnosticați cu cancer. După bolile cardiovasculare, cancerul este a doua cauză de deces în UE, cu 1,3 milioane de decese pe an, dintre care peste 2.000 la persoane tinere.
Estimările indică o creștere de 24% a numărului de cazuri noi de cancer diagnosticate anual pe continent până în 2035.
În România, situația este similară, cancerul fiind a doua cauză de deces după bolile cardiovasculare.
Peste 95.000 de noi cazuri de cancer sunt diagnosticate anual, iar boala provoacă în jur de 50.000 de decese pe an, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică. În 2024, 46.738 de români au decedat din cauza tumorilor maligne.
Estimările pentru anii următori sunt îngrijorătoare, anticipându-se o creștere de 6% a numărului de cazuri de cancer până în 2035 – cu 8,3% la bărbați și 3,3% la femei.
Pe locurile 3 și 4 în topul cauzelor de deces din România se află bolile aparatului respirator, cu 22.388 de decese în 2024, și bolile aparatului digestiv, cu 14.090 de decese. Pneumonia este cea mai frecventă cauză dintre bolile respiratorii, provocând 13.206 decese, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică.
Bolile digestive și respiratorii reprezintă cauze semnificative de deces și în alte țări europene.
Similar României, cancerele sunt a doua cauză de deces în Bulgaria, generând anual 13–15% din totalul deceselor.
Sursa https://www.hotnews.ro
