Mulți români resimt că „munca este aceeași, dar banii par tot mai puțini”. Această percepție este legată de modul în care evoluează economia. Salariile nu există într-un vid, ci sunt influențate de Produsul Intern Brut (PIB), productivitate și inflație.
Produsul Intern Brut (PIB) reprezintă valoarea totală a bunurilor, serviciilor și ideilor produse într-o țară. O creștere a PIB-ului, de exemplu cu 2,8% în România, indică o generare mai mare de bani în economie, ceea ce poate crea premise pentru salarii mai mari.
Totuși, o creștere a PIB-ului nu se traduce automat în venituri mai mari pentru toți. Contează sursa creșterii și beneficiarii acesteia.
Un exemplu concret este anul 2022, când PIB-ul României a crescut cu aproximativ 4,8%, dar majoritatea românilor au înregistrat o scădere a puterii de cumpărare. Motivul a fost inflația de peste 13%, care a anulat creșterile economice. O mărire de salariu de 300 de lei era depășită de creșterea facturilor la energie cu 400 de lei și de scumpirea coșului de cumpărături cu 20-30%.
Dacă economia avansează prin sectoare cu productivitate ridicată, dar cu puțini angajați (precum energia, IT-ul sau sectorul bancar), PIB-ul crește, însă salariile medii pot stagna. În schimb, o creștere generată de domenii cu mulți lucrători – industrie, servicii, agricultură – are un impact mai larg asupra societății.
Cazul industriei auto, exemplificat de extinderea producției Dacia la Mioveni în anii 2000, a demonstrat cum creșterea PIB-ului s-a tradus în salarii mai mari pentru zeci de mii de familii, beneficiind nu doar angajații uzinei, ci și furnizorii și serviciile locale. Prin contrast, sectorul financiar poate genera profituri semnificative (contribuind la PIB), dar automatizarea serviciilor poate reduce numărul angajaților direcți.
Salariul individual depinde, în esență, de valoarea creată într-o oră de muncă, adică de productivitate. O creștere a PIB-ului bazată pe o productivitate sporită a fiecărui angajat permite o creștere sustenabilă a salariilor.
Un programator, de exemplu, poate genera o valoare anuală de 100.000 euro pentru companie, lucrând de acasă, cu costuri minime, ceea ce justifică salarii de peste 10.000 lei net. În schimb, un muncitor în construcții, chiar și cu un efort fizic intens, generează o valoare mai mică per oră din cauza tehnologiei și capitalului redus, având un salariu mediu de aproximativ 4.000 lei.
Dacă economia crește doar prin consum, fără investiții și fără o creștere reală a eficienței, legătura dintre PIB și salarii se rupe: PIB-ul crește „pe hârtie”, dar salariile reale stagnează.
România a experimentat această situație în ultimul deceniu: o creștere bazată pe consum și cheltuieli publice a fost urmată de inflație, care a erodat câștigurile salariale. Când investițiile și productivitatea nu țin pasul, angajații simt că „muncesc mai mult, dar rămân pe loc”.
Exemplul din 2017-2018, când majorările salariale în sectorul public și pensiile au stimulat consumul, a dus la o creștere a PIB-ului de peste 7%. Însă, în doi ani, inflația a crescut, iar România a intrat în procedură de deficit excesiv. Această euforie inițială s-a transformat în stagnare, deoarece puterea de cumpărare reală nu s-a îmbunătățit semnificativ, chiar dacă salariile crescuseră pe hârtie.
Sursa https://www.hotnews.ro
