Primul pacient transplantat cardiac la Iași, un bărbat de 44 de ani, a murit la aproximativ o lună de la operație, iar medicii spun că decesul a fost provocat de un cumul de factori.
Primul pacient care a primit o inimă transplantată la Iași a murit la aproximativ o lună de la intervenție, după o perioadă în care evoluția sa a fost considerată încurajatoare de echipa medicală. Este vorba despre un bărbat de 44 de ani, primul bolnav inclus într-un transplant cardiac realizat la Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu” din Iași.
Potrivit medicilor implicați în caz, imediat după operație noua inimă a funcționat, iar pacientul a putut să se ridice din pat, să meargă, să mănânce și să vorbească cu familia. Tocmai această evoluție inițială a arătat că intervenția chirurgicală nu a avut complicații imediate care să compromită transplantul.
Starea de sănătate s-a deteriorat însă ulterior, iar decesul nu este pus pe seama unei singure cauze. Medicii spun că pacientul a ajuns la operație într-o stare extrem de gravă, cu o boală cardiacă avansată și cu organismul deja puternic afectat înainte de intervenție.
„În cazul pacientului în vârstă de 44 de ani transplantat la Institutul de Boli Cardiovasculare «Prof. Dr. George I.M. Georgescu» Iași, intervenția chirurgicală a decurs conform planului, fără complicații imediate care să compromită rezultatul transplantului”, a explicat prof. dr. Cristian Stătescu, șeful Clinicii de Cardiologie.
Specialiștii subliniază că perioada de după un transplant cardiac este una dintre cele mai dificile etape ale tratamentului. Organismul trebuie să se adapteze la noul organ și, în același timp, să suporte terapiile necesare pentru menținerea acestuia, chiar și atunci când operația s-a desfășurat conform planului.
În acest caz, concluzia transmisă de echipa medicală este că moartea pacientului a fost rezultatul unui cumul de factori, nu semnul unei probleme apărute imediat în sala de operație. Medicii resping și ipoteza că organul transplantat nu ar fi fost viabil, tocmai pentru că inima a funcționat după intervenție, iar pacientul a avut o perioadă de recuperare în care s-a putut mobiliza și alimenta.
Dr. Raluca Neagu, coordonatorul Centrului Regional de Transplant, a arătat că bolnavul avea insuficiență organică multiplă și că transplantul a reprezentat ultima variantă terapeutică disponibilă. „Trebuie să ne gândim că primitorul era un pacient cu insuficiență organică multiplă, care pur și simplu nu a mai rezistat. Faptul că a trăit aproape o lună după transplant înseamnă că s-a făcut tot ce a fost posibil”, a declarat medicul.
Programul de transplant cardiac de la Iași nu este pus sub semnul întrebării de acest caz, spun specialiștii, care amintesc că asemenea intervenții se fac la pacienți foarte grav bolnavi, pentru care nu mai există alte soluții. În astfel de situații, evoluția de după operație depinde nu doar de reușita tehnică a transplantului, ci și de starea generală în care pacientul ajunge la tratament.
Sursa - Ziarul de Iași
