„Dacă școala ignoră mediul în care elevul trăiește 4-6 ore pe zi, rețelele sociale, își pierde relevanța. Rolul nostru este să-i învățăm să le folosească critic, etic și reflexiv”, spune Cristina Marian-Ionescu, profesoară de Română la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” din Ploiești. Alături de un profesor de Matematică, ea explică noutățile din noua programă pentru elevii de liceu.
Elevii care intră în clasa a IX-a în acest nou an școlar sunt prima generație care va învăța după noile planuri-cadru și noile programe pentru liceu. Ei încep însă școala fără manuale tipărite, care, în cel mai bun scenariu, vor fi gata la jumătatea lunii octombrie, potrivit ministrului Educației, Mihai Dimian.
HotNews a discutat despre aceste schimbări cu Cristina Marian-Ionescu, profesoară de Limba și Literatura Română la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, și cu Cătălin Ciupală, profesor de Matematică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov.
Una dintre schimbările importante la Limba și literatura română ține de modul în care elevii vor parcurge literatura.
„Vor descoperi literatura ca pe o călătorie. Vor putea vedea de unde începe literatura română, cum evoluează, cum se schimbă formele literare, temele, limbajele, trăirile și cum intră literatura română în dialog cu literatura europeană”, explică Cristina Marian-Ionescu.
Profesoara spune că perspectiva cronologică nu exclude studiul literaturii în funcție de teme.
„Este important să ai o hartă când pornești la drum. Dacă întâlnești un autor fără să știi ce a fost înaintea lui și ce a urmat după el, vei reține un nume, o operă, câteva caracteristici, dar vei pierde tocmai sensul evoluției”.
Până acum, textele pentru liceu erau grupate în jurul unor teme, precum iubirea, școala, adolescența sau lumile fantastice, chiar dacă autorii aparțineau unor perioade diferite.
Pentru generația care începe acum liceul, traseul va fi diferit. „Elevul care intră acum în clasa a IX-a va parcurge literatura română de la formele populare – mit, legendă, basm – spre cronică, spre primele texte culte, spre romantism și realism. Va urmări un fir al evoluției literaturii și va ști, la finalul anului, prin ce etape a trecut cultura românească înainte de Eminescu – reperul cu care va debuta clasa a X-a”, spune profesoara.
Scopul este ca fiecare text să poată fi pus în legătură cu ceea ce elevul a studiat înainte: „Va fi un efort de conectare a informațiilor, dar acesta este scopul: să se contureze o gândire capabilă să urmărească o evoluție, nu doar să relaționeze punctual, la un text izolat”.
Schimbarea nu privește însă doar felul în care este studiată literatura. Marian-Ionescu spune că programa urmărește și „folosirea mai conștientă” a limbii: elevii să înțeleagă ceea ce citesc, să poată formula clar o idee, să argumenteze și să-și adapteze mesajul la situația de comunicare.
Noua programă le oferă profesorilor mai multă libertate în alegerea autorilor și operelor pe care le folosesc la clasă. Ministerul Educației a eliminat din forma finală descrierile tematice pentru cele cinci module de literatură și a simplificat denumirile formelor literare tocmai pentru ca profesorii să poată alege dintre mai mulți autori și mai multe opere.
Marian-Ionescu atrage însă atenția că libertatea de alegere nu înseamnă că orice text este potrivit pentru studiu:
„Nu înlocuim o listă rigidă cu o selecție arbitrară. Criteriul valoric, reprezentativitatea culturală și relevanța formativă trebuie să rămână esențiale. Libertatea profesorului înseamnă, așadar, mai multă responsabilitate în selecție și în proiectarea parcursului didactic”.
De exemplu, profesorul poate porni de la un fragment dintr-o cronică pentru a discuta cu elevii despre mentalități, despre imaginea celuilalt, despre relația cu Europa sau despre felul în care oamenii unei alte epoci înțelegeau lumea.
„Un text vechi poate deveni, astfel, punctul de plecare pentru o discuție foarte actuală”, spune profesoara.
Ea spune că o altă schimbare este că școala va încerca să țină cont și de felul în care adolescenții comunică și primesc informații în afara clasei, pe rețelele de socializare.
„Dacă școala ignoră mediul în care elevul trăiește 4-6 ore pe zi, își pierde relevanța. Copiii folosesc deja aceste canale. Rolul nostru este să-i învățăm să le folosească critic, etic și reflexiv”, spune Cristina Marian-Ionescu.
Profesoara precizează însă că asta nu înseamnă transformarea orei de Română într-o oră despre rețele sociale.
Un exercițiu ar putea porni, de exemplu, de la compararea unui memorial de călătorie cu un vlog de călătorie sau cu o serie de postări dintr-o excursie. Elevii ar putea analiza ce se păstrează din structura narativă, ce aduce imaginea și ce se pierde față de textul clasic.
Pot fi analizate inclusiv conversații online din perspectiva clarității, politeții sau argumentării.
„Miza nu este să «coborâm» literatura la nivelul rețelelor sociale, ci să antrenăm aceleași competențe de înțelegere, interpretare și exprimare corectă, aplicate unor texte pe care elevul le întâlnește zilnic, în afara școlii”, explică profesoara.
Și la Matematică, una dintre schimbările importante este modul în care elevii ar trebui să folosească ceea ce învață, a explicat pentru publicul HotNews Cătălin Ciupală, profesor de Matematică la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov.
El spune că, până acum, disciplinele au fost tratate de multe ori separat. Iar noua programă pune „mult mai mult accentul pe latura practică a matematicii”, pe interdisciplinaritate și pe transferul cunoștințelor:
„Noi avem matematică, fizică, chimie, biologie și așa mai departe. Dar acum trebuie să fac legături între aceste materii. Legăturile dintre aceste materii se numesc transferuri”.
De exemplu, elevul ar trebui să poată folosi ceea ce învață la Matematică pentru a înțelege o problemă de Fizică și invers.
„O noutate este că se face un mult mai bun transfer de la partea teoretică a matematicii către alte discipline. Deci asta este un lucru care, după părerea mea, e chiar foarte, foarte bun”, spune Ciupală.
Miza, explică profesorul, este ca elevul să nu acumuleze doar formule și metode de rezolvare, ci să înțeleagă ceea ce face și să poată folosi acele cunoștințe într-o situație diferită.
Programa pune accent și pe folosirea instrumentelor digitale pentru explicarea unor noțiuni matematice. Ciupală dă exemple precum Desmos și GeoGebra, aplicații care permit reprezentarea vizuală a funcțiilor, ecuațiilor și altor concepte matematice: „Lucrurile devin un pic mai vizuale și mai bine de înțeles, mai profund, ca să spun așa”.
Folosirea lor are legătură tot cu transferul cunoștințelor: elevul poate trece de la o ecuație scrisă pe hârtie la reprezentarea ei grafică și poate vedea mai ușor ce înseamnă matematic ceea ce calculează.
Sursa https://www.hotnews.ro
