Un elev care primea constant 10 la matematică știa să rezolve exercițiile asemănătoare celor lucrate în clasă, dar se bloca atunci când trebuia să folosească aceleași cunoștințe într-o problemă formulată diferit sau într-un context diferit. Prin urmare, nu avea un nivel considerat de noile standarde „avansat”. Este una dintre constatările făcute de Lăcrămioara Lovin, învățătoare din județul Bacău, după ce a testat la clasă standardele naționale de evaluare ce intră în vigoare în acest an. „Copiii știau formula și știau să o aplice atunci când exercițiul era asemănător cu cele lucrate în clasă, dar, dacă situația era prezentată diferit, nu știau de unde să înceapă”, spune învățătoarea într-un interviu pentru Totul Despre Mame.
Școala Gimnazială Berești-Tazlău, unde predă ea, are clase de la pregătitoare până la a VIII-a și a fost una dintre unitățile de învățământ selectate de Ministerul Educației într-un program pilot de aplicare a noilor repere înainte ca acestea să devină obligatorii la nivel național, în anul școlar 2026-2027. Standardele naționale de evaluare descriu ce trebuie să știe și să poată face un elev, în raport cu competențele prevăzute de programa fiecărei discipline, pe trei niveluri de performanță:
Implementarea acestora la clasă îi va ajuta pe profesori să știe exact ce așteptări trebuie să aibă de la elevi și să îi evalueze obiectiv, în funcție de progresul lor, de gradul în care stăpânesc materia parcursă și de competențele acumulate. Se elimină astfel subiectivismul profesorului, diferențele de notare între școli și discriminările.
Sursa https://www.hotnews.ro
