„Avem un patrimoniu culinar foarte bogat, dar insuficient cunoscut în afara țării”, afirmă chef Cezar Munteanu, un promotor al bucătăriei românești pe plan internațional. Într-un interviu pentru HotNews, acesta oferă sugestii pentru masa de Crăciun și Revelion, și un sfat: „să nu transformăm gătitul într-un maraton epuizant”.
Cezar Munteanu are o carieră impresionantă, fiind chef la ambasadele României din SUA, Italia și Austria, gătind pentru șefi de stat, artiști și sportivi. În prezent, este Director în cadrul Asociației Naționale a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism (ANBCT) și conduce asociația „Chef Cezar – Healthy Living Style”, deținând titlul de Maestru în Arta Culinară.
Interviul are loc într-un context important: participarea României la Bocuse d’Or Europe 2026, finala europeană a competiției considerate etalonul excelenței culinare. Chef Cezar Munteanu a discutat despre participarea la Bocuse d’Or Europe 2026, masa de Sărbători a românilor și potențialul gastronomiei românești.
Chef Cezar Munteanu. Foto: ANBCT
Ce înseamnă selecția României la Bocuse d’Or Europe 2026 pentru gastronomia românească și pentru ANBCT?
Participarea României la Bocuse d’Or Europe 2026 este o recunoaștere a progresului gastronomiei românești. Nu mai suntem o simplă „promisiune”, ci un partener de dialog în bucătăria internațională.
Pentru ANBCT, este o validare și o responsabilitate uriașă. Asociația devine platforma prin care România intră oficial în această competiție exigentă. Miza este să construim un sistem complet: selecție națională, antrenament, juriu pregătit, tineri bine formați și o relație aprofundată cu partenerii și autoritățile.
Cât de dificil este procesul de selecție pentru o țară care vrea să intre în circuitul Bocuse d’Or?
Procesul de selecție este complex. Țara trebuie să demonstreze că are o asociație profesională funcțională, capacitate de organizare a unei selecții naționale, o viziune pe termen lung și sprijin din partea mediului profesional și, ideal, din partea autorităților.
În cazul României, a contat consecvența noastră, reorganizarea ANBCT, proiectele educaționale și mesajul clar că vrem să construim o prezență pe termen lung. Am transmis că suntem pregătiți să ne asumăm regulile jocului și standardele Bocuse d’Or.
Imagine din timpul selecției naționale Bocuse d’Or. Foto: ANBCT
Cum vedeți provocarea „Tradiția reinterpretată” în contextul identității noastre culinare?
Pentru România, „Tradiția reinterpretată” este tema ideală. Avem un patrimoniu culinar bogat, dar insuficient cunoscut. Provocarea este să-l scoatem din zona de clișeu și să-l ducem în zona de fine dining contemporan, fără să-i pierdem sufletul.
Tradiția nu trebuie privită ca un muzeu, ci ca un organism viu. Reinterpretarea înseamnă să traducem rețetele în limbajul prezentului, prin tehnici moderne, claritate în gust, atenție la texturi, plating și sustenabilitate. Esența trebuie să rămână recognoscibilă.
Ce vă doriți să transmiteți despre România în Marsilia, capitala gastronomiei mondiale în 2026?
Ne dorim o prezență coerentă, disciplinată și bine antrenată. O echipă mică, dar serioasă, cu un concept clar de la ingrediente și poveste, până la execuție și prezentare.
Vreau să spunem că România este o țară modernă, europeană, cu o bucătărie care merită descoperită.
Care sunt preparatele fără de care masa de sărbători nu poate exista în România?
Există câteva constante: sarmalele, preparate din porc (cârnați, tobă, caltaboș, piftie, pomana porcului) și cozonacul.
La acestea se adaugă, în funcție de zonă: ciorba de perișoare sau de afumătură, salata de boeuf, prăjituri de casă. Meniul național de Crăciun înseamnă masa lungă, împărțită cu familia, de obicei cu prea multă mâncare.
Pot fi reinterpretate modern preparate precum pomana porcului, sarmalele, cozonacul?
Da, dacă începem de la gust. Esența trebuie să rămână: la sarmale – combinația de carne, orez, varză murată, condimente; la pomana porcului – ideea de carne prăjită în grăsime, servită simplu; la cozonac – aluatul dospit, cu umplutură generoasă.
Reinterpretarea poate însemna texturi diferite, tehnici moderne, plating contemporan, porții mai mici.
Important e ca, atunci când închizi ochii, să recunoști gustul copilăriei.
Ce ingrediente românești credeți că merită puse mai mult în valoare de Sărbători?
Avem multe ingrediente cu potențial: rasele locale de porc (Mangalița, Bazna), brânzeturile românești, rădăcinoasele și legumele de iarnă, merele și prunele vechi, mierea, nucile, macul și vinurile românești.
Toate pot fi puse în valoare în meniuri de sărbători, în farfurii moderne.
Cum putem avea o masă de Sărbători mai responsabilă?
Nu trebuie să renunțăm la bucurie, dar e ideal să nu facem exces. Aș propune planificarea, să gătim pentru numărul real de persoane, să ne concentrăm mai puțin la varietate și să ne uităm la calitate, să gătim în porții controlate.
Rețetele ar trebui gândite să aibă „a doua viață”. Sarmalele, friptura, cozonacul, pot fi transformate în preparate pentru zilele următoare. Iar ce nu mâncăm, putem congela.
Foarte important mi se pare să implicăm copiii în discuția despre risipă.
Sursa https://www.hotnews.ro
