De ce covrigii, iaurturile cu fructe, șunca și cola fără zahăr nu sunt mâncare sănătoasă pentru copii și cum îi învățăm să identifice alimentele de care trebuie să se ferească?
Când un copil afirmă că a „mâncat sănătos” după ce a consumat un iaurt cu aromă de căpșuni și un baton de cereale, este necesară o discuție despre alimentele procesate. Mulți copii nu conștientizează ce consumă. Un sondaj recent indică faptul că generațiile tinere confundă frecvent produsele ambalate cu fructe cu variantele sănătoase. La fel de înșelătoare sunt aluatul foietaj – bogat în grăsimi hidrogenate și aditivi –, covrigii cu semințe, care, deși par mai buni, sunt fabricați din făină albă, margarină, sare și zahăr (uneori și sirop de glucoză), o combinație ce oferă gust plăcut și textură crocantă, dar fără valoare nutritivă reală. Nici cola fără zahăr nu este o soluție, deoarece zahărul a fost înlocuit cu îndulcitori artificiali ce mențin dependența de gustul dulce. Lipsa educației alimentare devine o problemă de sănătate publică. Dr. Raluca Bidiga, medic pediatru, explică regula esențială pentru a proteja copiii de bolile metabolice.
Sondajul, publicat în decembrie 2024 și citat de platforma medicală Medscape („Your Patients May Not Know Which Foods Are Ultraprocessed”), relevă că majoritatea tinerilor participanți nu au reușit să identifice carnea procesată (șunca, salamul sau crenvurștii) drept aliment procesat. Mai grav, puțini au asociat aceste produse cu un risc crescut de diabet de tip 2, boli cardiovasculare sau cancer colorectal – deși datele științifice confirmă clar aceste legături.
„Cu cât un aliment e mai departe de cum l-a făcut natura, cu atât are mai puțini nutrienți buni și mai multe substanțe care ne păcălesc papilele gustative”, explică dr. Raluca Bidiga. Ea recomandă părinților să înceapă educația alimentară de la noțiunile de bază:
Această confuzie nu este doar teoretică. Adolescenții care își bazează dieta zilnică pe alimente procesate și ultraprocesate ajung să aibă deficite nutriționale, energie instabilă și un risc crescut de obezitate și inflamație cronică – factori tot mai des întâlniți în cabinetele de pediatrie.
Carnea procesată (șuncă, salam, crenvurști) a fost clasificată de OMS drept cancerigenă pentru oameni (Grupa 1), pe baza dovezilor care arată că crește riscul de cancer colorectal. Meta-analize și studii de cohortă indică faptul că atât carnea procesată, cât și cea roșie neprocesată se asociază cu un risc mai mare de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. Efectele sunt, în medie, mai puternice pentru carnea procesată.
Alimentele ultraprocesate sunt legate de riscuri cardiometabolice, tulburări comune de sănătate mintală și mortalitate. La adolescenți, un aport mare de astfel de alimente se corelează cu excesul ponderal, arată studiile. Băuturile cu îndulcitori fără calorii nu reprezintă o soluție. Ghidul OMS recomandă să nu fie folosite pentru controlul greutății din cauza beneficiilor incerte și a posibilelor efecte adverse pe termen lung – modifică echilibrul bacteriilor care formează microbiota, influențând modul în care corpul procesează glucoza, grăsimile și hormonii foamei. „Dacă mănânci des mezeluri, inima și corpul tău obosesc mai repede și se strică ca un motor care primește combustibil neadecvat”, sintetizează pediatrul.
Sursa https://www.hotnews.ro
