Legea pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului crește vârsta de pensionare a magistraților și le modifică felul în care se calculează pensia, ambele treptat, în interval de 15 ani. Legea se află astăzi pe masa Curții Constituționale, după ce ÎCCJ a susținut că documentul nu e constituțional. „Dezbaterile dintre judecători au început, odată cu venirea raportului judecătoarei Simiona Tănăsescu, și sunt puternice”, a descris situația un om din CCR. Încă două surse din CCR au confirmat, pentru HotNews, starea de dispută din cadrul Curții.
Legea supusă astăzi discuțiilor din plenul Curții Constituționale este cea pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament, după ce prima dată legea a fost respinsă de Curtea Constituțională. Motivul CCR de respingere a fost lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
Guvernul a cerut avizul CSM, carea fost negativ. Legea a ajuns din nou la CCR. Înainte de ședința în plen, s-a întocmit un raport, în cadrul Curții.
Raportul privind proiectul a fost elaborat de președinta CCR, Simina Tănăsescu. Conform a trei surse din Curte, „raportul nu are o direcție clară, de admitere sau de respingere” a contestației făcute de Înalta Curte de Casație și Justiție. Raportul „ridică mai multe întrebări”, potrivit surselor HotNews.
Astăzi vor avea loc discuțiile oficiale, din plen. Este însă în tradiția Curții, după model occidental, ca să existe „discuții între membri CCR, mediate sau nu de staffurile acestora”, purtate înainte de ședința de plen. Se caută armonizarea perspectivelor.
În acest caz, aceste discuții au rămas mai degrabă în zona divergenței și au fost caracterizate de dispute „puternice”, conform unei caracterizări din interior.
La finalul dezbaterilor de azi, cei nouă judecători constituționali vor vota dacă sesizarea ICCJ este admisă (adică legea lui Bolojan pică) sau respinsă (adică legea lui Bolojan merge mai departe spre promulgare la președintele României).
Informații din interiorul Guvernului susțin că există „o tensiune” față de această decizie. „Informațiile pe care le avem sunt contradictorii și nu vrem să anticipăm”, a declarat un membru al cabinetului pentru HotNews, sub condiția confidențialității.
Judecătorii CCR care urmează să decidă asupra legii privind pensiile magistraților sunt aceeași care, cu un vot de 5 la 4, au picat, în luna octombrie, prima variantă a legii privind modificarea pensiilor magistraților. Legea a fost atacată la Curtea Constituțională tot de către Înalta Curte, condusă de judecătoarea Lia Savonea.
Atunci, potrivit surselor HotNews, cei cinci judecători care au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate a legii privind pensiile magistraților au fost: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Marian Busuioc.
Cei patru judecători care au votat împotriva admiterii sesizării Curții Supreme, adică pentru constituționalitatea legii, au fost: Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei, Csaba Astzalos și Dacian Cosmin Dragoș.
Cine sunt cei nouă judecători CCR:
Legea pentru care Ilie Bolojan și-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament, în 2 decembrie, are o singură diferență majoră față de prima variantă, care a picat la CCR în luna octombrie. Față de prima variantă, legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.
Prima dată, premierul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe legea privind pensiile magistraților în 1 septembrie. În 20 octombrie, Curtea Constituțională a respins legea pe formă, argumentând că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Instanța supremă susține că modificările făcute de Guvernul Bolojan „discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu, încalcă standardele internaționale , încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Unui Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului, încalcă de asemenea caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale”.
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
