Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a identificat zece metode distincte de fraudă care vizează consumatorii, în contextul apropierii sezonului de cumpărături de Black Friday. Această avertizare vine după ce instituția a înregistrat zeci de plângeri.
Pe măsură ce România se pregătește pentru Black Friday, cazurile de fraudă bancară înregistrează o creștere rapidă. CSALB a primit numeroase reclamații privind scheme sofisticate care exploatează canalele de plată digitală.
Momentul este considerat critic. Ediția de Black Friday de anul trecut a generat 1,15 milioane de tranzacții, în valoare de 660 de milioane de lei, într-o singură zi. Un procesator român de plăți a descris această perioadă ca fiind un „magnet pentru infractorii cibernetici”, menționând o creștere de 159% a tranzacțiilor suspecte și blocate în 2024, comparativ cu anul precedent.
Cu toate acestea, perspectivele pentru victime rămân limitate. Conform datelor CSALB, băncile au acceptat doar opt reclamații legate de fraudă pentru mediere în acest an. În aceste cazuri excepționale, instituțiile au fost de acord cu rambursări parțiale, condiționate de returnarea fondurilor de către consumatori în cazul recuperării acestora de către poliție. Băncile au justificat aceste acorduri prin dorința de a menține relațiile comerciale.
Peisajul fraudei a evoluat, utilizând inteligența artificială, call-center-uri false și manipulare psihologică. Dosarele CSALB indică zece vectori de atac, de la platforme de comerț electronic la rețele de socializare.
O victimă a relatat pierderea a 14.972 de lei după ce a postat un anunț de vânzare online. Făptuitorul, pretinzând a fi cumpărător, a direcționat-o către un link fraudulos și ulterior a sunat, prezentându-se ca reprezentant al platformei de comerț electronic. Sub presiune psihologică, victima a furnizat datele cardului și codurile de verificare SMS, autorizând multiple tranzacții fără a conștientiza.
Un alt caz a implicat un fals broker de investiții care a convins o victimă să instaleze software-ul de acces la distanță AnyDesk. În câteva minute, au fost efectuate transferuri neautorizate în valoare totală de 19.900 de euro. Deși victima a contactat imediat call-center-ul băncii, fondurile au fost dispersate într-o rețea de conturi aparținând mai multor instituții.
Sofisticarea se extinde și la furtul de identitate pe platformele de mesagerie. Un consumator a pierdut 3.500 de lei după ce a fost contactat prin WhatsApp de o persoană care se dădea drept un prieten. Un altul a pierdut 14.600 de lire printr-o schemă de investiții în criptomonede promovată pe TikTok, care promitea profituri nerealiste.
Provocarea fundamentală pentru victime depășește prevenția inițială. Odată sustrase, sumele de bani sunt transferate rapid prin multiple conturi bancare și instituții de plată, creând un traseu complex, dificil de urmărit de către anchetatori.
„Doar 7% din fondurile provenite din fraudă pot fi recuperate la nivel mondial”, a declarat Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB. Acesta a subliniat că „responsabilitatea consumatorilor asupra conturilor și datelor personale trebuie să fie maximă.”
Sursa https://www.hotnews.ro
