Senatorul Cătălin Silegeanu critică starea transportului feroviar din Botoșani, după ce Ministerul Transporturilor a transmis că linia Verești–Leorda–Botoșani, deși inclusă în rețeaua TEN-T din 2024, nu are fonduri alocate pentru investițiile de optimizare.
Senatorul amintește valoarea economică pe care transportul feroviar a avut-o pentru Botoșani, înainte ca legătura orașului cu rețeaua națională să ajungă dependentă de vagoane vechi, restricții de viteză și proiecte încă aflate pe hârtie.
„Șuieratul locomotivei însemna cândva negoț și muncă, nu teama că urmează încă două ore într-un vagon încins. Linia Verești–Botoșani, lungă de 44 de kilometri, a fost inaugurată în 1871 și lega orașul de rețeaua feroviară care cobora din centrul Europei, prin Bucovina. Mai târziu, peroanele se umpleau cu navetiști către fabrica de zahăr din Bucecea și abatoarele din Leorda ori către combinatele din Suceava, iar garniturile de marfă preschimbau gara într-un nod comercial cu rost economic, dincolo de tabela cu plecări și sosiri”, declară Cătălin Silegeanu.
Cel mai recent sondaj de satisfacție, cu date colectate chiar de operatorii CFR, indică o nemulțumire severă a călătorilor față de transportul feroviar.
„O călătorie cu trenul din Botoșani, în luna cuptorului, seamănă mai mult cu un purgatoriu. Căldura infernală din vagon, toaleta mizerabilă, ușile și ferestrele dărăpănate, mirosul de fier încins și huruitul roților bătrâne fac ca drumul să pară o veșnicie chinuitoare. 65% dintre călătorii care au reclamat condițiile de transport au spus că instalațiile de aer condiționat nu funcționau, 29% au indicat probleme de curățenie și 86% au declarat că nu vor să repete experiența”, afirmă senatorul.
În plus, degradarea materialului rulant scade viteza medie la 30 km/h pe timp de vară.
„Pe relația Botoșani–Suceava Nord, unele curse Regio parcurg aproape două ore și CFR introduce restricții de viteză care produc întârzieri peste cele generate deja de defecțiunile materialului rulant. Când omul plătește bilet ca să fie transportat într-o conservă încinsă și murdară, înseamnă că statul tratează cetățenii ca pe animale”, transmite Cătălin Silegeanu.
În răspunsul oficial, Ministerul Transporturilor descrie reparațiile necesare pe linia Verești–Leorda–Botoșani prin înlocuirea suprastructurii, lucrări la terasamente, poduri, podețe și instalații, eliminarea punctelor periculoase și ridicarea liniei la viteza proiectată. Intervențiile rămân însă în zona expertizelor și a documentațiilor tehnico-economice.
„În fața acestor realități, Ministerul Transporturilor răspunde impasibil că electrificarea Verești–Leorda–Botoșani are deocamdată un biet studiu de fezabilitate contractat pe 13 iulie 2026, cu o durată de 28 de luni de la ordinul de începere, iar modernizarea instalațiilor de semnalizare are un contract cu o durată de 90 de luni. Pentru reparația efectivă a liniei sunt trei contracte de expertiză și DALI, dintre care numai Verești–Bucecea este finalizat. După decenii în care am fost lăsați la capăt de linie, statul ne răspunde tot cu expertize, documentații și studii pentru o cale ferată care între timp și-a pierdut rostul elementar”, mai declară Cătălin Silegeanu.
Ultima cale ferată începută în Botoșani a pornit spre Hârlău în 1987 și n-a mai ajuns nicăieri. După străpungerea Tunelului de la Maxut, în 1998, proiectul a fost abandonat.
