România a trecut vinerea trecută pe lângă unul dintre cele mai costisitoare scenarii ale actualei crize politice. S&P Global Ratings a menținut ratingul suveran la BBB-/A-3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, dar a păstrat perspectiva negativă.
Cu alte cuvinte, România nu a fost retrogradată în categoria „junk”, dar nici nu a primit un certificat de bună purtare.
Verdictul vine într-un moment neobișnuit: România nu are un guvern cu puteri depline, după ce președintele Dan a făcut 4 nominalizări de premier.
Întrebarea economică este însă alta: cât ne costă o țară fără guvern?
Nu există un cont în care să apară „criză politică: X miliarde de lei”. Și ar fi incorect să punem orice depreciere a leului, orice creștere a dobânzilor sau orice ieșire din rezerva valutară de la BNR exclusiv pe seama politicii.
Dar există o factură care se împrăștie prin economie.
Un stat care cheltuiește mai mult decât încasează trebuie să se împrumute. Iar România are nevoie de finanțări foarte mari tocmai într-o perioadă în care investitorii încearcă să afle cine va guverna țara și, mai ales, dacă următorul guvern va continua consolidarea fiscală.
Reuters nota înaintea deciziei S&P că randamentele obligațiunilor românești pe zece ani crescuseră cu aproximativ 60–80 de puncte de bază în numai două săptămâni, ajungând la cele mai ridicate niveluri din ultimul an.
SUA se împrumută șa randamente de peste 5%, ceea ce e uriaș pentru americani. Germania, care se împrumuta la randamente negative, acum o face la dobânzi de peste 3%. Întreaga lume intră în vrie, iar România nu are cum să nu resimtă.
Pare puțin. Dar la o țară care trebuie să refinanțeze datorii vechi și să împrumute permanent bani noi, câteva zecimi de punct procentual în plus contează.
Și dobânda nu dispare după ce trece criza politică. Obligațiunile emise astăzi pot rămâne ani întregi în datoria statului, iar dobânda lor va fi plătită din bugetele viitoare.
Adică din aceiași bani din care sunt plătite pensiile, salariile bugetarilor, spitalele, școlile sau autostrăzile.
Instabilitatea politică nu înseamnă automat deprecierea monedei. Cursul este influențat simultan de inflație, deficitul extern, dobânzi, fluxurile de capital, politica BNR și evoluțiile internaționale.
Dar incertitudinea politică adaugă risc. Reuters arăta că blocajul politic a coincis cu slăbirea leului și cu creșterea randamentelor obligațiunilor. Iar acesta este canalul prin care o criză aparent îndepărtată de viața cotidiană poate ajunge foarte repede în buzunar.
Un leu mai slab îți afectează chiria, ratele sau leasingul la mașină. Și mai înseamnă importuri mai scumpe. România importă bunuri de consum, materii prime, echipamente și numeroase produse ale căror prețuri sunt legate direct sau indirect de euro.
Într-o economie care încă se luptă cu o inflație ridicată, cursul poate deveni astfel o conductă prin care riscul politic ajunge la prețuri.
Acest text este un fragment din newsletterul „EconoMix”, pe care jurnalistul Dan Popa îl trimite în fiecare joi dimineață. Te poți abona aici:
Urmărește tendințele economice și învață despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante.
Urmărește tendințele economice și învață despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante.
Felicitări! Te-ai abonat la „EconoMix”.
Confirmă abonarea pe e-mail.
Sursa https://www.hotnews.ro
