Bătrânețe la pahar: îndulcitorii artificiali grăbesc îmbătrânirea creierului? Ce arată cele mai noi cercetări

O singură băutură „fără zahăr,” dar care conține îndulcitori artificiali, pe zi, poate îmbătrâni creierul cu aproape doi ani, potrivit unui nou studiu, publicat în revista Neurology, editată de Academia Americană de Neurologie.

Cercetătorii au urmărit timp de opt ani aproximativ 13.000 de adulți și au ajuns la concluzii care pot să îngrijoreze pe oricine consumă zilnic astfel de produse.

„Participanții care au consumat cele mai multe băuturi îndulcite cu îndulcitori artificiali au prezentat un declin cognitiv cu 62% mai rapid decât cei care au consumat cantități mici. Acest ritm corespunde unei îmbătrâniri cerebrale accelerate cu aproximativ 1,6 ani,” a explicat dr. Claudia Kimie Suemoto, profesor asociat de geriatrie și director al Biobăncii pentru Studii privind Îmbătrânirea la Facultatea de Medicină a Universității din São Paulo, Brazilia.

Cercetătorii au împărțit participanții în trei categorii. În primul grup, participanții consumau, în medie 191 de miligrame, sau aproximativ o linguriță de îndulcitori artificiali pe zi. Pentru comparație, o singură doză de băutură dietetică îndulcită cu aspartam conține între 200 și 300 de miligrame, adică peste două ligurițe, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

În al doilea grup, consumul mediu era de 66 de miligrame pe zi, în timp ce în al treilea grup, de doar 20 de miligrame zilnic.

„Participanții din al doilea grup au avut un declin cognitiv cu 35% mai rapid, echivalentul a circa 1,3 ani de îmbătrânire cerebrală, comparativ cu cei care au consumat cele mai mici cantități de îndulcitori. Studiul este observațional, deci nu putem spune că îndulcitorii cauzează declin cognitiv. Putem afirma însă că un consum ridicat se asociază constant cu o evoluție cognitivă mai nefavorabilă,” a subliniat dr. Claudia Kimie Suemoto.

Cercetătorii au analizat dieta și abilitățile cognitive a circa 13.000 de brazilieni cu vârste cuprinse între 35 și 75 de ani, participanți în Studiul Longitudinal Brazilian privind Sănătatea Adulților. Datele despre dietă au fost colectate la începutul cercetării, iar performanțele cognitive au fost evaluate de trei ori pe parcursul unei perioade medii de opt ani. Testele au măsurat fluența verbală, memoria de lucru, capacitatea de amintire și viteza de procesare a informațiilor.

Memoria de lucru reprezintă capacitatea de a reține informații necesare pentru îndeplinirea sarcinilor mentale complexe precum învățarea, raționamentul și rezolvarea problemelor. Fluența verbală înseamnă abilitatea de a produce rapid și spontan cuvinte adecvate în timpul vorbirii.

Suemoto a observat că persoanele diagnosticate cu diabet au avut un declin mai accentuat al memoriei și al cogniției globale, probabil din cauza unei expuneri mai mari la îndulcitori comparativ cu cei fără această afecțiune.

„Diabetul reprezintă deja un factor de risc major pentru declinul cognitiv asociat bolii Alzheimer și demenței vasculare, lucru care face creierul mai vulnerabil la expuneri nocive. Sunt necesare însă mai multe studii pentru a confirma aceste rezultate și pentru a evalua dacă alți înlocuitori ai zahărului, precum piureul de mere, mierea, siropul de arțar sau zahărul de cocos, pot fi opțiuni viabile,” a explicat cercetătoarea.

Analiza detaliată a datelor a arătat că efectele îndulcitorilor nu sunt aceleași la toate vârstele. Persoanele sub 60 de ani care consumau cele mai mari cantități de îndulcitori artificiali au înregistrat un declin mai rapid al fluenței verbale și al funcțiilor cognitive generale, spre deosebire de participanții mai în vârstă, la care această asociere nu a fost observată.

„Rezultatele au indicat că expunerile alimentare din perioada de mijloc a vieții, cu mult înainte de apariția simptomelor cognitive, pot avea consecințe pe termen lung asupra sănătății creierului. Aceste descoperiri pot determina neurologii să regândească recomandările alimentare standard, în special pentru pacienții cu diabet, sindrom metabolic sau factori de risc cerebrovasculari,” a precizat dr. Thomas Holland, medic în cadrul Departamentului de Medicină Internă, Divizia de Boli Digestive și Nutriție, la Institutul Rush pentru Îmbătrânire Sănătoasă din Chicago, SUA.

Cercetătorii au studiat următorii îndulcitori artificiali: aspartamul, sacarina, acesulfamul-K, eritritolul, xilitolul, sorbitolul și tagatoza.

Dintre aceștia, doar tagatoza nu a fost asociată cu declin cognitiv. Este un zahăr simplu, asemănător fructozei și glucozei, prezent în mod natural în foarte puține plante. Din acest motiv este considerată un zahăr rar și se obține prin procese chimice sau enzimatice complexe, costisitoare.

În schimb, consumul celorlalți îndulcitori non-nutritivi a fost asociat cu un declin mai rapid al cogniției globale, în special al memoriei de lucru și al fluenței verbale.

Aspartamul, zaharina și acesulfamul-K sunt îndulcitori utilizați pe scară largă, considerați de Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) „în general recunoscuți ca siguri” (GRAS). Instituția a stabilit doze zilnice admise pentru acești compuși și pentru alte substanțe similare. Totuși, în iulie 2023, Organizația Mondială a Sănătății a clasificat aspartamul drept „posibil cancerigen pentru oameni,” o decizie contestată însă de FDA.

Eritritolul, xilitolul și sorbitolul sunt polioli, carbohidrați care se găsesc în mod natural în cantități minuscule în alimente precum conopida, vânăta, salata, ciupercile, spanacul, prunele, zmeura și căpșunile.

Sursa https://www.hotnews.ro