Dureri abdominale, balonare, erupții cutanate sau nas înfundat după masă pot indica intoleranțe alimentare. Medicii explică diferențele dintre intoleranța la lactoză și cea la histamină, când e necesară testarea genetică și ce pot face părinții acasă.
Lactoza și histamina sunt substanțe diferite, dar pot cauza simptome neplăcute dacă nu sunt procesate corect. Lactoza, un zahăr din lapte, necesită lactază pentru digestie. Deficiența de lactază duce la fermentarea lactozei în colon, provocând balonare, gaze și dureri abdominale. Intoleranța la lactoză este o problemă digestivă, nu o alergie.
Histamina este implicată în imunitate, secreția gastrică și sistemul nervos. Se găsește în alimente fermentate și procesate. Excesul de histamină este degradat de enzime, dar dacă mecanismul e ineficient, histamina se acumulează și generează simptome digestive și extraintestinale. Această diferență explică evoluția distinctă a celor două intoleranțe.
Părinții observă adesea dureri de burtă, balonare sau scaune moi la copii. Aceste simptome pot apărea în ambele intoleranțe, dar contextul diferă. Medicul genetician Anca Bârdan subliniază importanța contextului și a manifestărilor asociate.
În intoleranța la lactoză, simptomele sunt digestive și legate de consumul de lactate: gaze, balonare, dureri abdominale și uneori diaree. Consumul constant de lactate poate duce la stagnare ponderală. Tiparul este repetitiv: aceleași alimente, aceleași simptome.
În intoleranța la histamină, reacțiile sunt diverse, legate de brânzeturi maturate, mezeluri, pește procesat, roșii, căpșuni, ciocolată sau alimente procesate. Apar erupții cutanate, roșeață a feței, mâncărimi, nas înfundat, dureri de cap sau migrene. Unii părinți observă iritabilitate, agitație sau dificultăți de concentrare. Diversitatea simptomelor face dificilă recunoașterea intoleranței la histamină.
Testarea genetică se justifică dacă simptomele se repetă. Medicul genetician Anca Bârdan menționează că predispoziția genetică nu înseamnă automat boală.
Sursa https://www.hotnews.ro
