Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a declarat, într-un interviu, că partidul va participa luni la consultările convocate de președintele Nicușor Dan, însă nu va susține niciun guvern din care AUR nu va face parte.
Președintele Nicușor Dan a chemat partidele parlamentare la consultări luni, pentru a identifica o formulă de guvernare după demiterea Guvernului Ilie Bolojan printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD și AUR.
Conform lui Dungaciu, deși au existat discuții interne privind oportunitatea participării, având în vedere consultările informale ale președintelui cu partidele din fosta coaliție și excluderea unei guvernări cu AUR, s-a decis ca delegația AUR să meargă la Cotroceni. „Mingea este acum la Cotroceni”, a precizat Dungaciu.
Acesta susține că AUR nu consideră colaborarea cu PSD la moțiunea de cenzură ca un preludiu al unei guvernări comune. Moțiunea, a explicat el, a vizat un proiect politic, nu doar persoana lui Ilie Bolojan: „Aici a fost o mare diferență între noi și PSD. Noi, când am depus moțiunea de cenzură, am făcut-o împotriva unui proiect, nu împotriva unei persoane. Dacă PSD a avut proiectul de a da jos un personaj, crezând că defecțiunea României vine de la el, asta e problema PSD-ului. Dar nu e viziunea noastră”.
Întrebat dacă AUR va propune la Cotroceni pe Călin Georgescu ca premier tehnocrat, Dungaciu a menționat că este „o opțiune”, dar că nu există „un răspuns explicit” din partea fostului candidat la prezidențiale: „Am vrea să ne clarificăm un pic dacă există vreo dorință (n.r. – din partea lui Călin Georgescu). Nu poți să treci strada pe cineva care nu vrea să treacă strada. Trebuie să ai consimţământul formal, explicit. Se lucrează la asta”.
În interviul acordat, Dan Dungaciu a respins eticheta de partid anti-european, afirmând că AUR nu susține ieșirea României din Uniunea Europeană. Totodată, el a cerut ca România să-și „regândească” poziția în UE și a declarat că țara nu ar trebui să mai aloce fonduri sau armament Kievului, având în vedere propriile probleme bugetare.
HotNews.ro: Domnule Dan Dungaciu, aţi primit invitaţia preşedintelui Nicuşor Dan pentru consultări?
Dan Dungaciu: Am primit solicitarea de a merge la Cotroceni. E făcută și programarea, după cum înțeleg, în funcție de numerele de pe tricou, dimensiunea grupurilor parlamentare. Suntem pe locul al doilea, de la ora 10:00, luni dimineață.
– Și o să mergeți la Cotroceni?
– Da, ne-am spus că mergem atunci când e vorba de a lua în serios Constituția. Avem oarecare nedumeriri și chiar neplăceri legate de faptul că un președinte își permite să facă judecăţi de valoare şi să eticheteze AUR. Ne place sau nu, avem nişte voturi de la cetăţenii români, iar în sondaje stăm cel mai bine de departe. Ideea că ai discuții informale doar cu anumite partide, nu cu toate, ridică semne de întrebare.
A existat oarecare animozitate și chiar o discuție: dacă mai are rost să mergi la consultări, din moment ce discuțiile informale se presupuneau că rezolvă problemele și că tu ești chemat doar ca să-ți fie anunțată mutarea în plic. Dar decizia noastră a fost să mergem, să vedem ce dorește președintele, să vedem ce soluții are. Mingea este acum la Cotroceni.
– Președintele a exclus posibilitatea unui guvern din care să facă parte AUR.
– Nu poți, ca președinte, să spui că anumite poziționări sunt mai bune sau mai proaste decât altele. Dacă sunt toate în litera Constituției și în spiritul legii și în litera legislației, care funcționează în momentul ăla într-un stat, tu, ca președinte, nu ai autoritatea formală, juridică, să spui care sunt bune și care nu sunt bune. El a făcut câteva judecăți care nu sunt de un președinte. A ales cine este pro-european, cine este anti-european, cine este ne-occidental, cine este anti-occidental. Declarații care intră într-o contradicție aproape flagrantă cu o aserțiune făcută cu ocazia Zilei Europei, când spunea că Europa e un spațiu al dezbaterilor. Dezbaterea înseamnă să vorbești și cu oameni care au părere diferită. Vă faceți aminte că, atunci când Uniunea Europeană a deschis dezbaterea publică despre viitorul Europei, au discutat între ei, pentru că au exclus orice partid de protest din spațiul european.
– Dumneavoastră sunteți pro-european?
– Voi fi foarte curios să-l întreb pe domnul președinte ce înseamnă aserţiunea domniei sale: pro-european, anti-european, pro-occidental, anti-occidental.
Ce înțelegeți dumneavoastră prin pro-european s-ar putea să nu fie ceea ce înțeleg eu. Suntem pro-europeni, dacă prin pro-europenitate înseamnă identitatea românilor, care niciodată n-a fost anti sau în afară Europa.
Suntem europeni nu prin opțiune politică, suntem europeni și prin istorie, și prin opțiuni, și prin… prin tot. Deci, din punctul ăsta de vedere, ce poate să însemne a fi anti-european? Un anumit tip de poziționare politică? Care-i poziționarea politică? În ce măsură există?
– Deci, practic, dumneavoastră nu afirmaţi „Sunt pro-european”, ci „Nu sunt anti-european”.
– Cu toate aceste sintagme pro-europene, anti-europene, cred că guvernarea va trebui să fie una, în primul rând, pro-românească. Dar, dacă prin pro-europeinitate înțelegem pro-UE, în niciun caz, poziția noastră politică nu poate fi catalogată anti-europeană. Dar, din punct de vedere sociologic, nu există o opțiune de exit în România. Nu există o opțiune de exit niciunde în Uniunea Europeană.
Iar noi, ca partid, nu încurajăm aşa ceva. Noi credem că România trebuie să fie în UE. E adevărat că România trebuie să-și regândească și să regestioneze atitudinea în Uniunea Europeană.
– Veți rosti numele lui Călin Georgescu la Palatul Cotroceni?
– Noi am văzut o emisiune a domnului Georgescu (n.r. – Călin Georgescu i-a acordat un interviu lui Marius Tucă joi, 14 mai), în care, întrebat fiind despre o asemenea opțiune, n-a fost deloc clar răspunsul domniei sale. A rămas în tipul de mesaj cu care ar fi câştigat alegerile dacă n-ar fi fost oprite. Deci poziționarea domniei sale sună mai degrabă ca un candidat la prezidențiale.
N-a fost un răspuns explicit și am vrea să ne clarificăm un pic dacă există vreo dorință. Nu poți să treci strada pe cineva care nu vrea să treacă strada. Trebuie să ai consimţământul formal, explicit. Se lucrează la asta. Asta pot să vă confirm.
– Cum se lucrează? E vorba de o discuţie cu un om. I se poate da un telefon. E atât de inaccesibil Călin Georgescu?
– Nu este. Dar o să ne lămurim. Sigur, domnul Georgescu e o opțiune. Mai ales dacă e vorba de un candidat independent sau în formă de tehnocrație. Evident că domnul Georgescu este opțiune.
– Așa îl vedeți dumneavoastră?
– Dânsul nu are nicio afiliere de partid.
– Tehnocrația presupune și o anumită specializare. Nu e de ajuns să nu fii membru de partid..
– Sunt curios care va fi criteriul după care va face Cotroceniul evaluarea tehnocraţilor, ca să știm să ne adaptăm și noi.
– Ați putea susține un guvern din care să facă parte și PSD sau PNL?
– Noi nu ne gândim așa. Eu vă spun de la început. Nu susținem un guvern din care nu facem parte. Ca să lămurim toată povestea. Nu ne temem de guvernare dacă guvernarea va fi complet altceva decât a fost până acum.
Aici a fost o mare diferență între noi și PSD. Noi, când am depus moțiunea de cenzură, am făcut-o împotriva unui proiect, nu împotriva unei persoane. Dacă PSD a avut proiectul de a da jos un personaj, crezând că defecțiunea României vine de la el, asta e problema PSD-ului. Dar nu e viziunea noastră.
– Textul moțiunii, redactat şi asumat de AUR, face referire la acel „personaj”.
– Textul a fost, ca să zic așa, precum folclorul, o creație colectivă. A fost o moțiune comună. Să fiu mai clar: Dacă premierul era domnul Grindeanu şi făcea ce-a făcut acest guvern, iar noi am fi avut posibilitatea să-l dăm jos, am fi făcut-o.
– Câtă vreme poate fi oportună o colaborare PSD-AUR în vederea dărâmării guvernului Ilie Bolojan, de ce nu este oportună aceeași colaborare în vederea guvernării?
– Pentru că noi nu vrem să guvernăm cu PSD-ul. Noi vrem ca alte partide să guverneze cu noi. Care e nuanța? Ține de proiectul politic. Noi am pus pe masă și am prezentat datele principale a ce credem noi că trebuie să fie fundamentul unui program de guvernare. Dacă cineva se raliază acelor idei, atunci putem să discutăm de o majoritate. Dar în niciun caz pe programul vechi sau pe modul vechi de gândire, pentru că nu credem în el.
Dacă cineva își asumă un program de guvernare care să plece de la aceste idei, plus un premier de la noi, atunci suntem dispuși să facem o majoritate, să ne asumăm ceea ce va urma. Dar în niciun caz să ne lipim la un proiect politic al unor partide care, iertați-mă, n-au fost în opoziție ca noi.
Sursa https://www.hotnews.ro
