Medicamentele false reprezintă un pericol grav pentru sănătatea pacienților, putând duce chiar la deces, avertizează Dan Zaharescu, președintele Organizației de Serializare a Medicamentelor din România. Aceste produse sunt comercializate preponderent online, iar Organizația Mondială a Sănătății estimează că 50% dintre medicamentele vândute pe internet, în afara farmaciilor autorizate, sunt contrafăcute.
Medicamentele falsificate sunt „special concepute pentru a înșela pacientul, prin aspect, prin modul de prezentare, fără să ofere beneficiile terapeutice de care pacientul are nevoie. Ele sunt fabricate în absența oricărei proceduri de control de calitate”, a explicat Dan Zaharescu, în cadrul dezbaterii „Siguranța pacientului prin siguranța medicamentului”.
Acestea „reprezintă o amenințare directă la siguranța pacientului”.
„Astfel de produse duc la eșecul tratamentului, la reacții adverse grave sau chiar la decesul pacientului căruia i-au fost administrate”, a subliniat Dan Zaharescu.
Un risc major este lipsa substanței active din aceste produse: „Pacientul nu urmează tratamentul de care are nevoie, ceea ce duce la progresia bolii.”
Dacă substanța activă există, dar este dozată incorect, „ele pot deveni toxice, dacă substanța activă este în cantitate prea mare”.
De asemenea, „în multe medicamente falsificate există substanțe toxice care pot conține impurități periculoase sau ingrediente care să afecteze grav sănătatea pacientului”.
Ingredientele nedeclarate, prezente uneori în aceste produse, „pot interacționa fatal cu alte medicamente pe care pacientul le ia și, astfel, îl expun la niște riscuri majore”, a adăugat Dan Zaharescu.
Majoritatea medicamentelor false sunt vândute online, conform președintelui Organizației de Serializare a Medicamentelor. OMS estimează că 50% dintre produsele medicamentoase comercializate online, în afara rețelelor de farmacii, sunt false.
Au existat cazuri în care aceste produse au reușit să pătrundă chiar în farmacii sau spitale, prin rețele ulterior compromise, a mai precizat Dan Zaharescu.
„Pentru a contracara fenomenul, Uniunea Europeană a decis, încă din anul 2019, implementarea Directivei privind medicamentele falsificate, directivă care introduce elemente de siguranță obligatorii pe ambalajele medicamentelor eliberate pe rețetă medicală: coduri de bare în două dimensiuni, dispozitive de protecție împotriva deschiderii ambalajelor.
De asemenea, UE a dispus crearea organizațiilor care gestionează atât sistemul european de verificare a medicamentelor, cât și sistemele naționale de verificare a medicamentelor, sub coordonarea autorităților naționale competente”, a explicat el.
Codul Penal din România prevede două infracțiuni utilizate în prezent de autorități pentru a combate acest fenomen, a declarat Răzvan Marinică, comisar șef de Poliție la Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Poliției Române.
Este vorba despre articolele 357 – privind falsificarea sau substituirea de alimente sau alte produse și 358 – privind vânzarea de alimente, băuturi sau alte produse cunoscând că sunt alterate. Acestea se referă, însă, în principal, la alte categorii de produse.
Potrivit acestuia, „e foarte greu ca să aplicăm prevederile actuale din Codul penal la situațiile de fapt cu care ne confruntăm”. „Momentan, îi atacăm pe acești «băieți deștepți» cu armele pe care le avem”, a mai spus reprezentantul Poliției.
Comisarul șef își pune speranțele în aplicarea în România a Convenției Medicrime, „care este deja pe circuitul instituțional. Ceea ce înseamnă că și noi vom avea instrumente apte să combatem acest fenomen.”
Transpunerea în legislația românească a acestei convenții va însemna că „orice operațiune care ține de un medicament falsificat va putea fi încadrat ca infracțiune, dacă tot ceea ce am propus va trece prin lanțul de aprobare”.
Sursa https://www.hotnews.ro
