Alergiile de iarnă sunt confundate adesea cu „răceala fără sfârșit”. Semnele care le diferențiază și măsuri recomandate

Iarna, copiii petrec mai mult timp în casă, cu ferestrele închise și caloriferele încălzite. Exact acest „confort” face ca alergiile la praf, acarieni și mucegai să explodeze, iar multe familii ajung să trăiască luni la rând cu ceea ce pare a fi o „viroză interminabilă”. Diferența este că, în alergii, problema nu e frigul de afară, ci aerul din interiorul casei. Cum deosebești alergiile de iarnă de virozele de sezon și ce este de făcut?

Rinita alergică este cea mai frecventă boală cronică a copilăriei și este adesea pusă pe seama unui șir nesfârșit de răceli. Spre deosebire de infecțiile virale, rinita alergică nu este cauzată de un microb, ci de reacția sistemului imunitar la alergeni precum praful din casă, acarienii, mucegaiul sau părul de animale.

Iarna, situația se complică: ferestrele stau mai mult închise, umiditatea din camere crește, caloriferele încălzesc aerul, iar alergenii găsesc condiții ideale pentru a se multiplica. Acarienii din covoare și lenjeriile de pat și mucegaiurile sunt principalii declanșatori ai rinitelor alergice perene, inclusiv la copii. Expunerea prelungită poate întreține simptome precum nas înfundat, secreții apoase, tuse cronică și oboseală. Din acest tablou nu lipsesc nici virozele respiratorii, care sunt frecvente în colectivitate, mai ales la grădiniță și școală. Un copil poate avea mai multe episoade virale în același sezon, ceea ce întărește impresia de „răceală fără sfârșit”.

Acarieni (praful de casă). Acarienii nu mușcă și nu se văd. Reacția copilului este exclusiv alergică, cauzată de proteinele din excrementele lor. Simptomele sunt adesea mai intense dimineața, după ce copilul a dormit în patul încărcat cu acarieni. Printre simptome:

Semn distinctiv: simptomele se îmbunătățesc clar când copilul pleacă de acasă (vacanțe, weekend la bunici) și reapar când revine în mediul obișnuit.

Mucegai. Sporii de mucegai sunt inhalabili și iritanți. O cameră cu umiditate peste 55% (băi, bucătării, colțuri reci, pereți cu infiltrații) favorizează agravarea simptomelor. Simptome frecvente:

Semn distinctiv: simptomele sunt mai intense în anumite camere, nu în toată casa. Se accentuează în băi, subsoluri, camere neîncălzite sau lângă zone vizibil afectate de mucegai.

Sporii de mucegai (expunere în aerul interior). Aceștia sunt parte din categoria mucegaiurilor, dar merită separați deoarece reacțiile sunt uneori mai acute. Simptome specifice expunerii la spori:

Semn distinctiv: simptomele pornesc rapid după expunerea într-un spațiu cu miros de umezeală/mucegai.

Diferențele dintre alergie și viroză există și sunt clare atunci când părinții știu la ce să se uite.

Durata simptomelor. În alergie, simptomele persistă săptămâni sau luni, cu fluctuații, dar fără perioade de vindecare completă. Pot fi prezente tot anul (rinita perenă) sau doar în anumite sezoane sau doar în anumite spații (acasă, în dormitor). Când vorbim de viroză, simptomele durează, de regulă, 7-14 zile, cu un debut clar, o fază acută și apoi ameliorare progresivă. Dacă „răceala” trece și revine ciclic, cel mai probabil e vorba de episoade diferite de infecție, nu de o singură boală prelungită.

Prezența sau absența febrei. Alergiile nu provoacă febră. Apar, eventual, stări vagi de disconfort sau oboseală din cauza respirației dificile, dar nu febră. În viroză: febra este frecventă, mai ales la copiii mici. Poate fi însoțită de frisoane, dureri de cap, dureri musculare sau stare generală alterată. Toate acestea sunt semne tipice de infecție virală.

Mâncărimea nazală și oculară. În alergii, pruritul (mâncărimea) la nas, ochi și gât este un semn distinctiv. Copilul își freacă ochii, nasul sau are ochi care lăcrimează, roșii și iritați. În viroză, chiar dacă ochii pot fi roșii, mâncărimea este rară.

Sursa https://www.hotnews.ro