Botoşanii de altădată
”Pe cine invităm la video” - Mineriada și botoșănenii, secvența care a făcut carieră: Ne dăm foc la toate autobuzele, asta a fost înţelegerea - FOTO&VIDEO

Greva minerilor din Lupeni, care în urmă cu o săptămână s-au blocat în subteran, a declanșat un adevărat remember istoric, televiziunile naționale întrecându-se în a redifuza imaginile care au îngrozit lumea la mijlocul anului 1990.

Mineriada din 13-15 iunie 1990 avea să fie prima dintre cele șase incursiuni ale minerilor în București și, spun istoricii, prima uriașă amenințare la democrația abia instalată în România după Revoluția din 1989.

 

 

Botoșănenii și Mineriada

 

Astăzi vă (re)aducem în atenție un fapt care decupează o pagină din istoria încă neelucidată a acelor zile, și anume cei doi oameni care aveau în comun un loc: Botoșaniul. Întâmplător sau nu, erau și oamenii care au decis atunci mersul evenimentelor.

 

În timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990, ministru de Interne era generalul-colonel Mihai Chițac, iar prim-adjunct al lui Chițac era nimeni altul decât fostul șef al Miliției din Botoșani, proaspăt ajuns în Capitală. Cel din urmă conducea, de altfel, și Inspectoratul General al Poliţiei: Corneliu Diamandescu.

 

 

Omul trimis să reprime revolta timișorenilor, numit ministru de Interne după moartea lui Ceaușescu

 

Născut în 4 noiembrie 1928, în comuna Suharău, județul Botoșani, Mihai Chițac absolvise Școala Militară de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, specialitatea Infanterie (1948-1949) și apoi Academia Militară din București - Facultatea de Arme Întrunite (1950-1952). A urmat o carieră ce avea să îl ducă până la funcția de ministru de Interne. Astfel, a îndeplinit funcțiile de ofițer în Direcția Operații a Marelui Stat Major (1952-1954), șef al Secției P.L. din Comandamentul Trupelor Chimice, a fost comandant al Școlii de Ofițeri de Chimie (septembrie 1960 - iunie 1961), conferențiar la Academia Militară (1961 - 1968), comandantul Trupelor Chimice (23 ianuarie 1968 - 3 ianuarie 1990) și comandant al Garnizoanei București.

 

 

De precizat că, pe 17 decembrie 1989, Mihai Chițac a făcut parte din echipa de generali trimisă de Nicolae Ceaușescu la Timișoara, ca să reprime revoluția. Cu toate acestea, după ce cuplul Ceaușescu a fost omorât prin împușcare (25 decembrie 1989), la numai trei zile (28 decembrie 1989), generalul-locotenent Mihai Chițac este numit în funcția de ministru de Interne în Guvernul Petre Roman, prin Decret semnat de președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu, și înaintat la gradul de general-colonel.

 

Așa se face că, la 13 iunie 1990, când minerii luau cu asalt Bucureștiul (dovedit, ulterior, la chemarea lui Ion Iliescu), Mihai Chițac era ministru de Interne. Funcție din care avea să fie eliberat a doua zi, pe 14 iunie 1990. Anchetat mulți ani în dosarul Mineriadei, Mihai Chițac a murit pe 1 noiembrie 2010, în urma unui cancer devastator.

 

În acele zile, șeful Inspectoratului General al Poliţiei era un personaj abia venit… din Botoșani. Este vorba despre Corneliu Diamandescu, cel care ocupase până în 28 decembrie 1989 funcția de șef al Miliției Botoșani.

 

 

Carieră cu multe peripeții

 

Despre Corneliu Diamandescu am mai amintit în interiorul acestei rubrici, atunci când aduceam în atenție povestea ”novembriștilor” din Brașov deportați la Botoșani.

 

Născut pe 5 ianuarie 1936, la București, Corneliu Ion Diamandescu a absolvit în 1955 Şcoala medie tehnică de instalaţii din Bucureşti, după care s-a înscris la Şcoala tehnică de transporturi aeriene Bucureşti cu durata de un an (1955 – 1956). La 20 de ani era repartizat ca radiotelegrafist la Aeroportul Băneasa, acolo unde şi-a desfăşurat activitatea doar pentru trei luni de zile, deoarece în același an 1956 a fost admis la Şcoala militară de ofiţeri de miliţie Bucureşti (1956 – 1958). După absolvirea şcolii militare de ofiţeri activi a MAI şi obţinerea gradului de locotenent de miliţie a fost repartizat la Direcţia economică din Direcţia Generală a Miliţiei, acolo unde a ocupat funcţiile de lucrător operativ prim (1958 – 1961) şi şef al Secţiei industrie (1961 – 1963). În 1963 a fost mutat la Direcţia regională de Miliţie Iaşi în funcţia de şef al Serviciului economic (1963 – 1967), iar după absolvirea facultăţii de Drept a fost promovat în funcţia de locţiitor al şefului Direcţiei regionale de Miliţie Iaşi/Miliţia judeţului Iaşi (1967 – 1974).

 

 

Trei ani mai târziu, în 1974, Diamandescu se întoarce în Direcția Economică a Inspectoratului General al Miliției în funcția de șef serviciu, ca în 1976 să fie trimis în Pakistan cu misiunea de a organiza poliția din acest stat.

 

După patru luni se întoarce la București, unde până în 1985 este locțiitor șef al Miliției Capitalei. Pentru că nu este agreat la București, este mutat în aparatul central al IGM, ca locțiitor al șefului Direcției Judiciare (1985-30 aprilie 1986).

 

 

Poveste din Botoșani: Pe cine invităm la video

 

În aprilie 1986, Corneliu Diamandescu este trimis la Botoșani, ca șef al Miliției Județene, unde va rămâne până 28 decembrie 1989. În orașul moldav, ofițerul Diamandescu dădea dovadă de un ”spirit civic” exemplar, dacă ar fi să ne luăm după articolele publicate în presa dedicată Ministerului de Interne. Ultimul articol din revista ”Petru Patrie”, datat noiembrie 1989, purta titlul: ”Pe cine invităm la video”.

 

Autorul relata pățania unui hoț din Botoșani. Acesta se deghizase în lucrător la întreprinderea locală de electricitate și astfel reușise să sustragă mai multe obiecte din casa unei botoşănence care deţinea un videocasetofon şi care îşi pusese casa la dispoziţia prietenilor pentru vizionarea filmelor pe casete video. Potrivit celor relatate cu entuziasm de către Corneliu Diamandescu în revista amintită, cazul a fost rezolvat cu „operativitate” de către ofiţerii din Miliţia judeţului Botoşani.

 

 

Carieră strălucită după plecarea de la Botoșani

 

Imediat după evenimentele din 1989, Corneliu Diamandescu pleacă de la Botoșani și, la 8 ianuarie 1990 este deja avansat la gradul de general-maior. După mai puțin de 10 zile (17 ianuarie 1990) este numit în funcţia de adjunct al ministrului de Interne şi şef al Statului Major al Ministerului de Interne.

 

Rămâne în funcție până pe 25 aprilie 1990, când este din nou numit prim-adjunct al ministrului de Interne (Mihai Chițac) şi şef al Inspectoratului General al Poliţiei, de această dată până pe 23 iulie 1990.

 

Așadar, în timpul evenimentelor din 13 – 15 iunie 1990 (mineriada din București), Corneliu Diamandescu era în funcţia de şef al Inspectoratului General al Poliţiei.

 

 

Mineriada îi aduce față în față pe Diamandescu și Chițac

 

Așadar, în iunie 1990, ministru de Interne era botoșăneanul Mihai Chițac, iar la comanda Inspectoratului General al Poliţiei, dar și… prim-adjunct al ministrului de Interne, era Diamandescu. Mineriadele au constituit, vreme de 30 de ani, subiectul multor studii ale cercetătorilor. Unul dintre aceste studii, arhivat de IICCMER, este semnat de Mihai Burcea și Marius Stan.

 

Cei doi specialiști aduc în atenție, atunci când vine vorba despre general-maior Corneliu Diamandescu, discuțiile dintre cel dintâi și general-colonel Mihai Chițac, din ziua de 13 iunie 1990. Discuții care, opinează cei doi cercetători, ”pot da în mare măsură o explicație asupra lanțului cauzalităților în intervenția forțelor de ordine”.

 

 

”Vă rog să-l informaţi pe domnul preşedinte, ne dăm foc la toate autobuzele”

 

De precizat că cei doi – Corneliu Diamandescu și Mihai Chițac – apar în convorbire radiotelefonică cu următoarele indicative: 52 – Mihai Chițac și 53 – Corneliu Diamandescu.

 

Iată o discuție (video jos) din care reiese cu prisosință faptul că Diamandescu a fost implicat direct și consistent în coordonarea acțiunilor forțelor de ordine din data de 13 iunie. Cei doi cercetători din Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului spun, de altfel, că pasajul din convorbirea menționată ”a făcut carieră în toate tentativele ulterioare de interpretare a evenimentelor din 13-15 iunie 1990”.

 

 

Pasajul care a făcut istorie:

53 – Două atacuri succesive, aruncă cu pietre, ne mutilăm aparatul, un autobus e distrus, ăsta a fost sprijinul de azi-dimineaţă până acum.

52 - Şi să ştiţi că nu mai vine. La 23 August [Uzinele „23 August” – Bucureşti, n.a.] a zis că sindicatele nu au fost de acord să trimită.

53 – Vă rog să-l informaţi pe domnul preşedinte [presupunere: Ion Iliescu, n.a.]: ne dăm foc la toate autobuzele. Asta a fost înţelegerea. Vă rog să-l informaţi

 

 

În tipul anchetelor ce vor urma în următorii 30 de ani, Diamandescu a declarat că Mihai Chiţac ar fi fost cel care a comandat intervenţiile din Piaţa Universităţii.

 

 

Chițac dat afară, Diamandescu avansat

 

Dacă după acel 13 iunie 1990 generalul-locotenent Mihai Chițac este eliberat din funcția de ministru de Interne, Corneliu Diamandescu este numit, chiar din 23 iulie 1990, timp de două luni, secretar de stat şi şef al Departamentului Poliţiei din MI. Peste doi ani (1992) devine ataşat militar la Seul, iar în 1996 consilier la Preşedinţia României. În același an primește gradul de general de divizie, iar pe 1 iulie 1997 trece în rezervă.

 

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Cum arătau mătușile lui Eminescu și cum îl descrie pe Mihai chiar fratele său: Când râdea, râdea cu mare poftă, râs sincer – GALERIE FOTO
Sărăcia Botoșanilor, atât de des invocată în rapoarte, studii, statistici, nu ține doar de lipsa banilor, a investitorilor, a locurilor de muncă. Ci mai ales de lipsa de perspectivă atunci când vine vorba de a dezvolta și promova ceea ce există deja.
”Steaua sus răsare, Ceaușescu moare”: Cum au trăit botoșănenii primele ore ale libertății, copilul care își dădea sângele pentru răniți și botoșăneanul care și-a urcat familia pe clădirea Teatrului
1989. Până pe 21 decembrie, la Timișoara muriseră deja 73 de oameni, alți aproape 300 erau răniți. Pe 22 decembrie, la ora 12.08, cuplul Ceaușescu fuge. Până la decolarea elicopterului cu cei doi dictatori, la București muriseră 49 de oameni, alți 600 sunt răniți. Nici o persoană nu a fost oficial acuzată până în prezent de comiterea unor acte de terorism în cadrul revoluției din 1989.
Povestea maicii Atanasia, alungată din Agafton: A muncit în fabrică, a îngrijit bolnavii, apoi s-a întors să moară Acasă
Într-o zi de 11 decembrie închidea ochii pentru veșnicie o măicuță pentru care viața fusese nu doar o luptă, ci o mărturisire. Rugăciunea continuă, munca cinstită și iubirea de aproapele i-au fost crez și hrană pentru suflet.
Ultimul primar necomunist al Botoșanilor: Ne-a lăsat Fata Moartă și o extraordinară lecție de demnitate
Într-un sfârșit de noiembrie 30 se stingea din viață, în urmă cu 75 de ani, unul dintre marii oameni ai Botoșanilor. Avea 55 de ani și trăise cât pentru zece vieți.
Istorie cu parfum de romanță: Pe lângă plopii fără soț cu Rița, fecioara cu ochii sprințari… - FOTO&VIDEO
Le-am ascultat de sute, de mii de ori. Ne-au înmiresmat viața, ne-au bucurat sau înlăcrimat inima. Prea puțin se știe, însă, că unele dintre celebrele romanțe pe versurile lui Eminescu, de pildă, au fost create chiar în timpul vieții Poetului, acum mai bine de 130 de ani.
Povestea mai puțin știută a ”novembriștilor” deportați la Botoșani și a șefului Miliției care a anunțat Revoluția cu o lună înainte: Stai dracului liniștit în banca ta, că oricum nu te prinde Crăciunul aici!
Astăzi se împlinesc 33 de ani de la revolta anticomunistă de la Brașov, din 15 noiembrie 1987. Revolta care a anunțat prăbușirea comunismului în România.
Botoșăneni hăituiți de Securitate din cauza unei scrisori: ”Trebuie să aflăm ce s-a întâmplat cu unii dintre semnatari”
Cei vizați ripostează și spun că, la Botoșani, nu și-au făcut decât datoria față de ”patrie și popor”. Și că tragerea lor la răspundere, după 1989, nu prea ar fi justificată: nu mai sunt membri de partid și nici nu se află în funcții publice.
PRESA liberă la Botoșani: Primul ziar independent cu bani de la ”Azur”, scriitorii-publiciști ba în plus, ba… în minus - FOTO
Continuăm în această săptămână, în rubrica Botoșanii de altădată, să aducem în atenție contribuțiile în domeniul presei botoșănene, fie că e vorba de creatori de ziar, fie că privim către cei care au încercat de-a lungul timpului o istorie a presei locale.
PRESA noastră: Eminescu aprecia ”smântâna inteligenţei literare” botoșănene, Ceaușescu lăuda Clopotul pentru ”mobilizarea şi antrenarea oamenilor muncii”
În urmă cu aproape 40 de ani, un jurnalist se întreba, într-un articol publicat în una dintre puținele reviste care circulau la acea vreme: ”Care este, totuși, cel mai vechi ziar din Botoșani?”.
Loading...
AMICUL ȚĂRANILOR înmormântat la Eternitatea: Îmbrăca straie sărace și umbla pe drum cu toporul la brâu, ”o figură care va sta și în istorie” – FOTOGALERIE
Cu adevărat un personaj atipic al vremii sale. Intelectual, entuziast și patriot – uneori peste măsură -, scriitor, excelent avocat și, așa cum avea să îi rămână și faima, un prieten al celor necăjiți. 
De la pojarnicii de ieri la pompierii de azi: Salvatori plătiți cu bani de la bogați, săracii ”să nu fie supăraţi la această dare”, pedepse cu amenzi sau 10 lovituri în fața casei
Astăzi, 13 septembrie, ne înclinăm cu respect în fața salvatorilor de vieți. Intră în foc, în apă, sub dărâmături. La înălțime sau în străfundul pământului, înfruntând intemperiile și dezastrele de tot soiul. În mijlocul oricărei nenorociri, prezența lor ne conferă siguranță, încredere, speranță. Ei sunt pompierii. Cărora le spunem astăzi La mulți ani!
De pe scena de la Botoșani la Ursul de Aur de la Berlin: Debutul meu n-a fost numai un eveniment, a fost o încântare, o vrajă – GALERIE FOTO
Avea doar 23 de ani când debuta pe scena de la Botoșani. Și astăzi, după aproape jumătate de secol, își amintește cu emoție rolurile, dar mai ales oamenii alături de care a jucat în micul oraș moldav.
Artistul care a pictat îngerii cu aureole negre și muza ”inspiratoare” care s-a călugărit: ”Pentru moldoveni e un mare câştig, pentru botoşăneni e o reală mândrie”
Botoșaniul deține tezaure inestimabile, dar și locuri care încă ne oferă povești, istorii, întâmplări. Prea puțin cunoscute, de prea puțini aflate.
Un general botoșănean se sinucide: Cazul era închis pentru oficialităţi. Pentru istorie nu există, însă, cazuri 'închise'
O dramă care, chiar dacă are în mijlocul ei un nume prea puțin cunoscut astăzi, poartă în spate o poveste ale cărei semnificații sunt mult mai importante decât par la prima vedere. Un nume care merită să fie cunoscut aici, la Botoșani.
Loading...
Castelul de pe deal, ruina în care sătenii așteaptă să își aline bătrânețea: ”Erau oameni buni cu țăranii, tare buni” – FOTO & VIDEO
A trecut de un război, dar a fost devastat de sătenii care, în holul castelului, au aruncat în flăcări întreaga bibliotecă. Preluat de comuniști, apoi părăsit și ros de scurgerea nemiloasă a timpului, astăzi străjuiește dealurile ca o fantomă a unui trecut pe care îl mai povestesc doar bătrânii satului. Bătrâni care așteaptă să se petreacă ceea ce se zvonește de o vreme: că la castel se va înființa un azil de bătrâni…
Securitatea lui Ceaușescu și intelectualii botoșăneni: ”Mi-am dat seama ce colegi am. Pentru un blid de linte te omoară” - FOTO
Când vorbim despre Securitate, gândul imediat merge către anii 50-60, cu odioasele arestări, torturi, hărțuiri, crime sau, nu de puține ori, reeducări și racolări ale celor care cedau în timpul anchetelor. Mai puțin s-a vorbit/scris despre Securitatea anilor ‘80.
Pustnicul fără biserică, atins de harul lui Dumnezeu: ”A trăit 100 de ani. Umbla desculț vara și iarna, vindeca bolnavii cu rugăciuni” – GALERIE FOTO
Istoria unui loc se construiește în secole, prin oamenii care o trăiesc. Pustnici sau simpli creștini, pelerini care bat cărările pe ploaie sau ninsoare, călugări care prin sfințenia lor tămăduiesc suferința semenilor.
Primele luni ale ocupației sovietice la Botoșani, ”Clopotul” scrie înflăcărat despre întâlnirea cu ”o nouă lume, cu o nouă mentalitate”
Primăvara anului 1944, Botoșani. Orașul după refugiu nu mai păstra nimic din parfumul grădinilor de odinioară, din farmecul străzilor colindate de trăsuri, nici măcar forfota vechiului târg pe care războaiele nu reușiseră să o potolească întru totul.
Povestea neștiută a primilor angajați ai Filarmonicii, directorul a făcut preinfarct, mărturii din prezent: Astăzi mi se pare o nebunie desăvârșită
Nebunia frumoasă a unor visători avea să le ofere botoșănenilor decenii întregi de muzică. Istoria a consemnat, de-a lungul vremii, succese și momente extraordinare, cu invitați celebri și un repertoriu pe măsură.
Ceaușescu supărat că poporul folosește prea mult detergent, MINUNEA din ogradă la care țăranii nu au renunțat nici astăzi
De luni bune, cuvinte precum dezinfecție, dezinfectant, spălat pe mâini, igienă, precauție sunt tot mai des folosite, fie că vorbim despre mediul familial, privat sau cel public (media sau rețele de socializare).
melimeloparis.ro%20
astratex.ro
Sondaj
Ce vaccin anti Covid preferați?
Pfizer/BioNTech
Moderna
AstraZeneca
Johnson & Johnson
Sputnik V
Altul
Declaraţia zilei
„Când veți merge la slujba de Înviere stimați colegi gândiți-vă că prin votul dvs ați lăsat peste 1.000 de copii aflați în grija DGASPC Botoșani fără pască și ouă roșii pe masă, că ați lăsat peste 500 de bătrâni ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.9255 lei
USD
Dolarul SUA
4.0911 lei
CHF
Francul elveţian
4.4662 lei
GBP
Lira sterlină
5.6870 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.7858 lei
XAU
Gramul de aur
235.1457 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2277 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3555 lei
AUD
Dolarul Australian
3.1684 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.2737 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1904 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6623 lei
Vremea
astăzi
Botosani
6.3 o C
Dorohoi
6.3 o C
Bucecea
5.9 o C
Darabani
6.1 o C
Saveni
6.3 o C
Ştefăneşti
8.5 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2021 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.