Botoşanii de altădată
”Pe cine invităm la video” - Mineriada și botoșănenii, secvența care a făcut carieră: Ne dăm foc la toate autobuzele, asta a fost înţelegerea - FOTO&VIDEO

Greva minerilor din Lupeni, care în urmă cu o săptămână s-au blocat în subteran, a declanșat un adevărat remember istoric, televiziunile naționale întrecându-se în a redifuza imaginile care au îngrozit lumea la mijlocul anului 1990.

Mineriada din 13-15 iunie 1990 avea să fie prima dintre cele șase incursiuni ale minerilor în București și, spun istoricii, prima uriașă amenințare la democrația abia instalată în România după Revoluția din 1989.

 

 

Botoșănenii și Mineriada

 

Astăzi vă (re)aducem în atenție un fapt care decupează o pagină din istoria încă neelucidată a acelor zile, și anume cei doi oameni care aveau în comun un loc: Botoșaniul. Întâmplător sau nu, erau și oamenii care au decis atunci mersul evenimentelor.

 

În timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990, ministru de Interne era generalul-colonel Mihai Chițac, iar prim-adjunct al lui Chițac era nimeni altul decât fostul șef al Miliției din Botoșani, proaspăt ajuns în Capitală. Cel din urmă conducea, de altfel, și Inspectoratul General al Poliţiei: Corneliu Diamandescu.

 

 

Omul trimis să reprime revolta timișorenilor, numit ministru de Interne după moartea lui Ceaușescu

 

Născut în 4 noiembrie 1928, în comuna Suharău, județul Botoșani, Mihai Chițac absolvise Școala Militară de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, specialitatea Infanterie (1948-1949) și apoi Academia Militară din București - Facultatea de Arme Întrunite (1950-1952). A urmat o carieră ce avea să îl ducă până la funcția de ministru de Interne. Astfel, a îndeplinit funcțiile de ofițer în Direcția Operații a Marelui Stat Major (1952-1954), șef al Secției P.L. din Comandamentul Trupelor Chimice, a fost comandant al Școlii de Ofițeri de Chimie (septembrie 1960 - iunie 1961), conferențiar la Academia Militară (1961 - 1968), comandantul Trupelor Chimice (23 ianuarie 1968 - 3 ianuarie 1990) și comandant al Garnizoanei București.

 

 

De precizat că, pe 17 decembrie 1989, Mihai Chițac a făcut parte din echipa de generali trimisă de Nicolae Ceaușescu la Timișoara, ca să reprime revoluția. Cu toate acestea, după ce cuplul Ceaușescu a fost omorât prin împușcare (25 decembrie 1989), la numai trei zile (28 decembrie 1989), generalul-locotenent Mihai Chițac este numit în funcția de ministru de Interne în Guvernul Petre Roman, prin Decret semnat de președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale, Ion Iliescu, și înaintat la gradul de general-colonel.

 

Așa se face că, la 13 iunie 1990, când minerii luau cu asalt Bucureștiul (dovedit, ulterior, la chemarea lui Ion Iliescu), Mihai Chițac era ministru de Interne. Funcție din care avea să fie eliberat a doua zi, pe 14 iunie 1990. Anchetat mulți ani în dosarul Mineriadei, Mihai Chițac a murit pe 1 noiembrie 2010, în urma unui cancer devastator.

 

În acele zile, șeful Inspectoratului General al Poliţiei era un personaj abia venit… din Botoșani. Este vorba despre Corneliu Diamandescu, cel care ocupase până în 28 decembrie 1989 funcția de șef al Miliției Botoșani.

 

 

Carieră cu multe peripeții

 

Despre Corneliu Diamandescu am mai amintit în interiorul acestei rubrici, atunci când aduceam în atenție povestea ”novembriștilor” din Brașov deportați la Botoșani.

 

Născut pe 5 ianuarie 1936, la București, Corneliu Ion Diamandescu a absolvit în 1955 Şcoala medie tehnică de instalaţii din Bucureşti, după care s-a înscris la Şcoala tehnică de transporturi aeriene Bucureşti cu durata de un an (1955 – 1956). La 20 de ani era repartizat ca radiotelegrafist la Aeroportul Băneasa, acolo unde şi-a desfăşurat activitatea doar pentru trei luni de zile, deoarece în același an 1956 a fost admis la Şcoala militară de ofiţeri de miliţie Bucureşti (1956 – 1958). După absolvirea şcolii militare de ofiţeri activi a MAI şi obţinerea gradului de locotenent de miliţie a fost repartizat la Direcţia economică din Direcţia Generală a Miliţiei, acolo unde a ocupat funcţiile de lucrător operativ prim (1958 – 1961) şi şef al Secţiei industrie (1961 – 1963). În 1963 a fost mutat la Direcţia regională de Miliţie Iaşi în funcţia de şef al Serviciului economic (1963 – 1967), iar după absolvirea facultăţii de Drept a fost promovat în funcţia de locţiitor al şefului Direcţiei regionale de Miliţie Iaşi/Miliţia judeţului Iaşi (1967 – 1974).

 

 

Trei ani mai târziu, în 1974, Diamandescu se întoarce în Direcția Economică a Inspectoratului General al Miliției în funcția de șef serviciu, ca în 1976 să fie trimis în Pakistan cu misiunea de a organiza poliția din acest stat.

 

După patru luni se întoarce la București, unde până în 1985 este locțiitor șef al Miliției Capitalei. Pentru că nu este agreat la București, este mutat în aparatul central al IGM, ca locțiitor al șefului Direcției Judiciare (1985-30 aprilie 1986).

 

 

Poveste din Botoșani: Pe cine invităm la video

 

În aprilie 1986, Corneliu Diamandescu este trimis la Botoșani, ca șef al Miliției Județene, unde va rămâne până 28 decembrie 1989. În orașul moldav, ofițerul Diamandescu dădea dovadă de un ”spirit civic” exemplar, dacă ar fi să ne luăm după articolele publicate în presa dedicată Ministerului de Interne. Ultimul articol din revista ”Petru Patrie”, datat noiembrie 1989, purta titlul: ”Pe cine invităm la video”.

 

Autorul relata pățania unui hoț din Botoșani. Acesta se deghizase în lucrător la întreprinderea locală de electricitate și astfel reușise să sustragă mai multe obiecte din casa unei botoşănence care deţinea un videocasetofon şi care îşi pusese casa la dispoziţia prietenilor pentru vizionarea filmelor pe casete video. Potrivit celor relatate cu entuziasm de către Corneliu Diamandescu în revista amintită, cazul a fost rezolvat cu „operativitate” de către ofiţerii din Miliţia judeţului Botoşani.

 

 

Carieră strălucită după plecarea de la Botoșani

 

Imediat după evenimentele din 1989, Corneliu Diamandescu pleacă de la Botoșani și, la 8 ianuarie 1990 este deja avansat la gradul de general-maior. După mai puțin de 10 zile (17 ianuarie 1990) este numit în funcţia de adjunct al ministrului de Interne şi şef al Statului Major al Ministerului de Interne.

 

Rămâne în funcție până pe 25 aprilie 1990, când este din nou numit prim-adjunct al ministrului de Interne (Mihai Chițac) şi şef al Inspectoratului General al Poliţiei, de această dată până pe 23 iulie 1990.

 

Așadar, în timpul evenimentelor din 13 – 15 iunie 1990 (mineriada din București), Corneliu Diamandescu era în funcţia de şef al Inspectoratului General al Poliţiei.

 

 

Mineriada îi aduce față în față pe Diamandescu și Chițac

 

Așadar, în iunie 1990, ministru de Interne era botoșăneanul Mihai Chițac, iar la comanda Inspectoratului General al Poliţiei, dar și… prim-adjunct al ministrului de Interne, era Diamandescu. Mineriadele au constituit, vreme de 30 de ani, subiectul multor studii ale cercetătorilor. Unul dintre aceste studii, arhivat de IICCMER, este semnat de Mihai Burcea și Marius Stan.

 

Cei doi specialiști aduc în atenție, atunci când vine vorba despre general-maior Corneliu Diamandescu, discuțiile dintre cel dintâi și general-colonel Mihai Chițac, din ziua de 13 iunie 1990. Discuții care, opinează cei doi cercetători, ”pot da în mare măsură o explicație asupra lanțului cauzalităților în intervenția forțelor de ordine”.

 

 

”Vă rog să-l informaţi pe domnul preşedinte, ne dăm foc la toate autobuzele”

 

De precizat că cei doi – Corneliu Diamandescu și Mihai Chițac – apar în convorbire radiotelefonică cu următoarele indicative: 52 – Mihai Chițac și 53 – Corneliu Diamandescu.

 

Iată o discuție (video jos) din care reiese cu prisosință faptul că Diamandescu a fost implicat direct și consistent în coordonarea acțiunilor forțelor de ordine din data de 13 iunie. Cei doi cercetători din Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului spun, de altfel, că pasajul din convorbirea menționată ”a făcut carieră în toate tentativele ulterioare de interpretare a evenimentelor din 13-15 iunie 1990”.

 

 

Pasajul care a făcut istorie:

53 – Două atacuri succesive, aruncă cu pietre, ne mutilăm aparatul, un autobus e distrus, ăsta a fost sprijinul de azi-dimineaţă până acum.

52 - Şi să ştiţi că nu mai vine. La 23 August [Uzinele „23 August” – Bucureşti, n.a.] a zis că sindicatele nu au fost de acord să trimită.

53 – Vă rog să-l informaţi pe domnul preşedinte [presupunere: Ion Iliescu, n.a.]: ne dăm foc la toate autobuzele. Asta a fost înţelegerea. Vă rog să-l informaţi

 

 

În tipul anchetelor ce vor urma în următorii 30 de ani, Diamandescu a declarat că Mihai Chiţac ar fi fost cel care a comandat intervenţiile din Piaţa Universităţii.

 

 

Chițac dat afară, Diamandescu avansat

 

Dacă după acel 13 iunie 1990 generalul-locotenent Mihai Chițac este eliberat din funcția de ministru de Interne, Corneliu Diamandescu este numit, chiar din 23 iulie 1990, timp de două luni, secretar de stat şi şef al Departamentului Poliţiei din MI. Peste doi ani (1992) devine ataşat militar la Seul, iar în 1996 consilier la Preşedinţia României. În același an primește gradul de general de divizie, iar pe 1 iulie 1997 trece în rezervă.

 

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
”Școala” de genii, locul din Botoșani care a dat țării minți luminate, de la academicieni la scriitori și pictori: Am devenit profesor, poate şi datorită acestei pregătiri iniţiale
Lumea academică este în doliu. Unul dintre cei mai mari lingviști ai țării - absolvent al unei școli botoșănene - a trecut la cele veșnice.
S-a stins un medic botoșănean - Trei generații, trei oameni de valoare, trei povești impresionante de viață - FOTO
O veste tristă ne-a reamintit povestea fascinantă a unei familii de botoșăneni. Un preot și doi medici, destine de excepție, care au scris istorie în teologie și în medicină.
Povestea unei spargeri cu autori neidentificați nici după 20 de ani și un obiect care leagă aproape misterios trei familii cu blazon
Un loc din nordul județului Botoșani are o poveste incredibilă, ce poate deveni oricând subiectul unui film documentar cu accente dramatice pe destinul unei familii care a dat țării politicieni de primă mână, scriitori de excepție, artiști și încă mulți oameni destoinici.
În căutarea bradului sădit de Iorga, martorul care s-a întors la Ipoteşti şi a murit în ziua comemorării lui Eminescu – GALERIE FOTO
A fost secretarul particular al lui Nicolae Iorga. Profesor la clasa palatină, unde învăța viitorul rege Mihai. A scris sute de studii și a semnat cărți ce s-au bucurat în timp de aprecierea multor oameni de seamă. Înainte de a muri a revenit la Ipotești, în căutarea bradului argintiu.
Cum îl sărbătoreau botoșănenii pe Enescu acum 90 de ani, o întâlnire emoționantă între un copil și un geniu al muzicii - FOTO               
După aproape un secol, Botoșanii nu mai au aproape nimic din gloria orașului de odinioară. Parfumul fostelor grădini ce concurau cu cele ale marilor capitale europene, casele modelate în linii arhitectonice care mai păstrează și astăzi, chiar în ruină fiind, parfumul de epocă, oamenii pentru care arta însemna mai mult decât colecții de fotografii lângă monumente suferinde... 
INTERVIU - Alexandru Hriscu și Botoșaniul de odinioară: Există o lipsă de patriotism local și o indiferență crasă la nivelul autorităților care ar trebui să se ocupe de patrimoniul orașului
”Această pagină tratează file din istoria vizuală și documentară a oraşului Botoşani din diferite surse documentare online sau offline. Pentru amintirea vremurilor trecute, tuturor botoșănenilor de pretutindeni”. Este descrierea uneia dintre cele mai urmărite și îndrăgite pagini din mediul virtual, Botoșaniul de odinioară.
În martie 1990 a aplanat conflictul de la Târgu Mureş, botoşăneanul lăudat de Vasile Milea care i-a refuzat pe ruşi şi l-a înfruntat de Iliescu
Erou sau ”personaj coleric”? Militar de carieră sau un simplu supus? Curajos sau dornic de afirmare? Poate că nici un alt general al Armatei Române nu a fost atât de controversat ca acest botoșănean care, dincolo de gradele militare, s-a bucurat și de distincții civile precum titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani.
Un oraș la limita supraviețuirii: Industria glorioasă transformată în ruine, abandonată sau fărâmițată în doar câțiva ani
Locul care în urmă cu jumătate de secol producea utilaje și echipamente căutate în întreaga lume se mai mândrește, în anul de grație 2021, doar cu titlul de oraș cu cel mai curat aer din România.
Mințile luminate care au făcut istorie: Primul doctor în medicină din Moldova, botoșăneanul care a luptat cu varicela și a învins holera
În urmă cu 100, chiar 200 de ani, Botoșanii aveau parte de oameni cultivați, străluciți, îndrăzneți. Oameni care au luptat cu molime dintre cele mai cumplite și le-au învins.
Loading...
Kilometrul zero al culturii naționale, locul din Botoșani pe care comuniștii voiau să îl declare ”rezervație de arhitectură urbană” – GALERIE FOTO
Locul nașterii poetului Mihai Eminescu. Biserica în care a fost botezat Mihai Eminescu. Vechi străzi de promenadă, clădiri care poartă în ziduri neștiute povești de dragoste sau secretele niciodată aflate ale comercianților de tot soiul. Un ansamblu urban unic în Moldova, o bogăție ignorată și abandonată astăzi.
”Copilul etern” al teatrului românesc a jucat pe scena de la Botoșani: A fost o perioadă fericită din viața mea / Îmi plăceau oamenii care umpleau până la refuz sălile de spectacol GALERIE FOTO
I se spune actrița-veselie, actrița-poveste. Însă, mai presus de toate, este ”copilul etern” al teatrului românesc. În acest an împlinește 80 de ani de viață, un destin de excepție, o carieră dedicată artei, o călătorie de șase decenii care a cotit, o vreme, și către Botoșani.
Cum petrecea Paștile anticomunistul condamnat la moarte și executat de Securitate la Botoșani / De ce americanii nu au mai ajuns niciodată
Condamnat la moarte de comuniști, s-a predat singur la Securitate, pentru a-și proteja familia. Folosit ca agent dublu, i-a trădat pe comuniști și s-a alăturat iarăși Rezistenței din munți. Prins din nou, a fost condamnat fără proces și împușcat pe poligonul Penitenciarului Botoșani.
Fostul director de la Europa Liberă, mărturisiri despre ”Botoșanii copilăriei mele”: Ne lumina și ne sfințea doar poezia lui Eminescu – GALERIE FOTO
”Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!” Sunt cuvintele pe care părinții și bunicii noștri le-au ascultat ani la rând, cu urechea lipită de aparatul de radio, prin vocea celebră de la Vocea Americii sau Europa Liberă. Într-o vreme în care acest gest - ascultarea celor două posturi de radio - te putea duce în pușcăria comunistă...
Rana de pe obrazul Orașului Geniilor: Destinul dureros al casei care se prăbușește sub ochii noștri – GALERIE FOTO
În mijlocul orașului care a dat țării cel mai mare istoric și savant, o casă rezistă de mai bine de două secole, parcă anume spre a ne aminti că, acolo unde rădăcinile putrezesc, tulpina rămâne fără viață iar rodul se usucă și cade.  
Loading...
Nepoata lui Sadoveanu a debutat pe scena de la Botoșani, povestea unui interviu care a durat 500 de kilometri: S-a năpustit asupra mea să mă felicite și a refuzat să coboare
S-a bucurat de gloria lui, dar a și suferit după moartea scriitorului, când comuniștii nu au vrut să o mai știe în țară. O carieră în teatru începută la Botoșani, care continuă și astăzi, după zeci de ani de străinătate.
Tânărul Ceaușescu pe scena Teatrului ”Mihai Eminescu”, spectacolul ”monumental” care a adunat toată suflarea artistică a orașului - FOTO
În ianuarie 1978, Nicolae Ceaușescu împlinea 60 de ani de viață și nu mai puțin de 45 de ani de activitate revoluționară. De 11 ani conducea Partidul Comunist și ducea România ”pe cele mai înalte culmi ale socialismului”.
Cum arătau mătușile lui Eminescu și cum îl descrie pe Mihai chiar fratele său: Când râdea, râdea cu mare poftă, râs sincer – GALERIE FOTO
Sărăcia Botoșanilor, atât de des invocată în rapoarte, studii, statistici, nu ține doar de lipsa banilor, a investitorilor, a locurilor de muncă. Ci mai ales de lipsa de perspectivă atunci când vine vorba de a dezvolta și promova ceea ce există deja.
”Steaua sus răsare, Ceaușescu moare”: Cum au trăit botoșănenii primele ore ale libertății, copilul care își dădea sângele pentru răniți și botoșăneanul care și-a urcat familia pe clădirea Teatrului
1989. Până pe 21 decembrie, la Timișoara muriseră deja 73 de oameni, alți aproape 300 erau răniți. Pe 22 decembrie, la ora 12.08, cuplul Ceaușescu fuge. Până la decolarea elicopterului cu cei doi dictatori, la București muriseră 49 de oameni, alți 600 sunt răniți. Nici o persoană nu a fost oficial acuzată până în prezent de comiterea unor acte de terorism în cadrul revoluției din 1989.
Povestea maicii Atanasia, alungată din Agafton: A muncit în fabrică, a îngrijit bolnavii, apoi s-a întors să moară Acasă
Într-o zi de 11 decembrie închidea ochii pentru veșnicie o măicuță pentru care viața fusese nu doar o luptă, ci o mărturisire. Rugăciunea continuă, munca cinstită și iubirea de aproapele i-au fost crez și hrană pentru suflet.
Ultimul primar necomunist al Botoșanilor: Ne-a lăsat Fata Moartă și o extraordinară lecție de demnitate
Într-un sfârșit de noiembrie 30 se stingea din viață, în urmă cu 75 de ani, unul dintre marii oameni ai Botoșanilor. Avea 55 de ani și trăise cât pentru zece vieți.
Sondaj
Credeți că se vor termina la timp lucrările la drumul Botoșani - Târgu-Frumos, adică la data de 12 mai 2023?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Fiecare antrenor are calitățile lui. Eu pe cei pe care-i aduc încerc să găsesc ceva special. Cred că am nimerit multe lucruri la Mihai, îmi place mult cum relaționează cu jucătorii, că vrea să avem posesie. Eu cer spectacol ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.9454 lei
USD
Dolarul SUA
4.8344 lei
CHF
Francul elveţian
4.9860 lei
GBP
Lira sterlină
5.7743 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.5733 lei
XAU
Gramul de aur
274.3444 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2509 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.2073 lei
AUD
Dolarul Australian
3.2863 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.7087 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1997 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6647 lei
Vremea
astăzi
Botosani
20.4 o C
Dorohoi
19.0 o C
Bucecea
19.8 o C
Darabani
18.5 o C
Saveni
19.3 o C
Ştefăneşti
16.9 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.