Botoşanii de altădată
MEMORIAL Enescu: Tovarășii au dărâmat și reconstruit casa, au pietruit drumul, dar nu au vrut să audă de parastas

În vreme ce Suceava şi Iaşi au construit teatre, săli de spectacole somptuoase, cinematografe, amfiteatre şi tot soiul de obiective menite să ridice calitatea vieţii şi nivelul de educaţie al cetăţenilor, botoşănenii au fost martori ai prăbuşirii.

În ultimii 30 de ani scurşi de la Revoluţie, cultura în Botoşani a fost nu doar vitregită, ci năruită la propriu. Ce șanse avem să redevenim județul geniilor, dar nu doar la modul declarativ, ci și ca administrație care își cinstește înaintașii? Cu un colos în ruină în mijlocul orașului, Botoșanii nu au, la ora actuală, o sală decentă de spectacole care să găzduiască o gală, un concert, un spectacol. Nu la fel stau vecinii noștri, care au investit sume uriașe în astfel de obiective.

 

Muzeul Judeţean Botoşani a anunţat de curând o finanţare obţinută pentru reabilitarea Casei Memoriale ”George Enescu” de la Liveni, printr-un proiect aprobat de Biroul Regional de Cooperare Transfrontalieră Iași.

 

Proiectul prevede refacerea completă a Casei Memoriale „George Enescu”, plus dotări, utilități, încălzire. De asemenea, se are în vedere construirea unei scene pentru activități cu publicul, conducerea Muzeului sperând chiar că va atrage la Liveni o componentă a Festivalului George Enescu de la București.

 

Potrivit datelor oficiale, proiectul are o valoare de 1,365 milioane euro, din care 900.000 de euro din fondurile Programului Operațional România – Republica Moldova 2014-2020, suma de 424.000 euro contribuția Muzeului, în timp ce  47.000 de euro va fi contribuţia Consiliului Județean Botoșani.

 

Rămâne de văzut cât de eficientă va fi această investiție la Liveni, în condițiile în care Enescu nu s-a bucurat, la Botoșani, de o atenție deosebită.

 


Memoria culturală, o poveste care sună bine şi atât

 

Istoria caselor memoriale în Botoşani nu este una tocmai fericită. Începând cu Eminescu (casa actuală este o construcţie identică, pe vechea fundaţie a casei în care a copilărit poetul născut în 1850 la Botoşani, însă din fericire activitatea culturală compensează situația casei), Iorga (casa de astăzi, în care savantul a copilărit, este de asemenea o reconstrucţie) sau Luchian (a cărui casă nu mai există, muzeul care a funcţionat decenii la rând, la Ştefăneşti, fiind o clădire fără legătură cu pictorul).

 

Din păcate, o iniţiativă de a amenaja la Botoşani o casă memorială (muzeu) dedicată matematicianului Octav Onicescu a fost şi ea sortită eşecului, iar casele Antipa, deşi rămase în picioare, sunt astăzi departe de a deveni un obiectiv cultural.

 

 

Casa natală a lui George Enescu, dărâmată de comunişti şi reconstruită tot de ei

 

”O bătrână şi simpatică casă gospodărească, ca din vechime”, aşa o descria preotul Hodoroabă, cel care dă mărturie asupra unui timp aproape dispărut şi din cronicile vremii. Aici, într-un iatac înalt de 2,5 metri, lung de 3,5 metri şi lat de 2 metri, s-a născut George Enescu.

 

”Iaca, părinte, aici l-o făcut duduca pe conaşu”, zice o babă din sat, iar părintele Nicolae Hodoroabă notează fiecare cuvinţel în carneţelul ce îl poartă pretutindeni. Are să scrie mai târziu o carte ce va purta prin decenii mărturii ale lumii de demult. Lumea lui Enescu.

 

Născut la 19 august 1881, la Liveni, judeţul Botoşani, George Enescu a părăsit definitiv România 65 de ani mai târziu. Şi-a iubit cu veneraţie poporul şi ţara, însă comuniştii îi voiau nu doar talentul, muzica, notorietatea, ci şi sufletul.

 

Înainte de a pleca, pentru a nu stârni suspiciuni, şi-a organizat un turneu în URSS. În fapt, Enescu şi soţia lui, Maruca, aveau să plece în SUA pe 10 septembrie 1946, luând vaporul de la Constanţa. În America a supravieţuit cu greu, a dat lecţii particulare, a susţinut concerte, conferinţe. La fel în Franţa, unde va ajunge mai târziu.

 

Important de ştiut că George Enescu nu a renunţat la cetăţenia română. A trăit până la sfârşitul vieţii sărac, bolnav, chinuit de dorul de Moldova lui pe care nu o va mai revedea. La începutul lui mai, anul 1955, moare departe de ţară şi de ţăranii pe care atât de mult i-a iubit.

 

La Liveni, casa părintească fusese ”dărâmată din eroare”, de către autorităţile Sfatului Popular în 1949, după cum specifica o adresă din 24 martie 1954 a Sfatului Raional Dorohoi către Direcţia Muzee şi Monumente din cadrul Ministerului Culturii.

 

Desigur, comuniștii nu își asumau dărâmarea casei. Enescu era bolnav, însă nu era loc în lume care să nu îi fi auzit numele. În ţară, tovarășii se frământau.

 

La doar două săptămâni de la moartea lui Enescu, Sfatul Popular din Dorohoi îşi joacă din nou cartea. Solicită Ministerului Culturii sprijin, în acest sens formulând chiar şi o serie de propuneri pentru înfiinţarea casei memoriale George Enescu în Liveni şi Dorohoi. Este vorba despre adresa nr. 5052 din 17 mai 1955, în care oficialii de la Dorohoi pun accentul pe Liveni, acolo unde casa natală a lui Enescu fusese complet demolată.

 

Se propune ca noua casă să fie ridicată cu ajutorul Întreprinderii Regionale de Construcţii Suceava, iar construcţia să respecte întocmai planurile vechii case, aşa cum era ea descrisă în cartea preotului Hodoroabă – ”George Enescu. Contribuții la cunoașterea vieții sale. Cu 16 clișee în text”.

 

Dintr-o adresă din 11 iunie 1955 (nr. 7227), aflăm că va fi ridicată o nouă casă pe locul celei demolate, cu aceleaşi dimensiuni şi cu acelaşi fel de material. "Planurile și devizul vor fi întocmite de către Serviciul Regional de Arhitectură, după urmele fundațiilor vechi, fotografiile existente și după mărturia vecinilor care au cunoscut casa veche", se precizează în adresa de la Ministerul Culturii.

 

De asemenea, Ministerul Culturii transmite ca la Dorohoi noua casă memorială să adune tot mobilierul autentic ce se mai găseşte în zonă.

 

O şedinţă din 25 iulie 1955 adună la un loc, la Dorohoi, o seamă de personalităţi începând cu muzicologul Viorel Cozma (reprezentantul Uniunii Compozitorilor), cel care solicită ca, odată cu refacerea casei de la Liveni, să se purceadă şi la electrificarea întregului sat. De asemenea, nu este uitat nici Mihăileniul, locul naşterii mamei lui Enescu: "La Mihăileni este casa mamei compozitorului și trebuie ca acesteia să i se acorde o atenție deosebită. Se va îngriji mormântul mamei maestrului de la Mihăileni".

 

 

Tovarășii nu vor parastas pentru Enescu

 

Tonul uşor autoritar al muzicologului nu convine tovarăşilor de la Raionul Muncitoresc, care se grăbesc să spună răspicat că trebuie musai aprobare de la partid. De altfel, se înteţesc reclamaţiile şi nemulţumirile, tovarăşii de la Dorohoi reproşând că  "tov. Cozma a venit la Dorohoi cu o atitudine de sus și spunând că nu s-a făcut nimic pentru G. Enescu".

 

Până la urmă se acceptă propunerile lui Viorel Cozma, dar până la parastasuri.  

 

"Nu sunt de acord să acționăm noi pentru a face parastasuri". Iar pentru ca lucrurile să nu capete dimensiuni periculoase, tovarul Latiş decretează: "Ar fi bine ca această problemă să fie cunoscută și de regiunea de partid".

 

Latiş nu este singurul care îi reproşează muzicologului tonul folosit. Tovarăşul Lazarovici, de la Sfatul Popular Raional, spune că "tov. Cozma a vorbit cu ton de comandă, când poate era mai bine să discutăm tovărășește".

 

În 29 iulie 1955, de la Dorohoi pleacă o nouă adresă către Ministerul Culturii, din care aflăm că, pentru reconstruirea casei natale de la Liveni, împrejmuirea cu gard și refacerea unei fântâni în fosta grădină, suma necesară ajunge la 30.000 de lei. Se mai solicită ca de la București să se trimită un arhitect care să execute planul de refacere a casei. Pentru un cămin cultural la Liveni, se cere suma de 60.000 de lei. 

 

A doua zi, pe 30 iulie 1955, Sfatul Popular Raional Dorohoi emite decizia nr. 168 (din 30 iulie 1955), prin care, la Art I, se stabilește că fostul sat Liveni, din comuna Cracalia, în prezent denumit Gh. Doja, se va numi satul George Enescu.

 

Taifunul Enescu cuprinde întreg mapamondul, uriaşa moştenire culturală a geniului ivit din pământ botoşănean pare asemenea unui vulcan nestăpânit. La Dorohoi, tovarăşii se calcă în picioare pentru a dovedi că Enescu este al lor, încercând astfel să spele din multele păcate. Totul era prea târziu.

 

În prima jumătate a lunii august, la nivelul Ministerului Culturii apare o comisie care, alături de autoritățile din Dorohoi, cu sprijinul Raionului și Regiunii PMR, dispune măsurile pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor partidului și guvernului în problema George Enescu.

 


Procesul-verbal în care sunt trecute aceste măsuri consemnează că în rândul sătenilor "s-a constatat o stare de spirit de pioasă admirație pentru George Enescu și de dispreț și desconsiderare pentru cei care au dărâmat casa de naștere a maestrului".

 

Festivitatea deschiderii Casei-Muzeu George Enescu din Dorohoi are loc pe 18 august 1957 , iar după un an, pe 17 august 1958, se anunţă inaugurarea Casei muzeu ”George Enescu” din satul George Enescu (Liveni).

 

Cu prilejul împlinirii a 10 ani de la moartea compozitorului, Sfatul Popular Raional Raional Dorohoi anunţă un nou Plan de măsuri privind organizarea comemorării. Astfel, prin secția de drumuri a Sfatului Popular Raional, se vor lua măsuri de nivelare a traseelor Dorohoi – Dragulea și Dorohoi – Cracalia și așternerea de pietriș acolo unde se simte nevoia. De asemenea, pe porțiunea de drum Dragulea – G. Enescu și Cracalia – G. Enescu se va așterne un strat gros de pietriș, care să fie presat cu compresorul. Se vor completa locurile libere cu pomi și vor fi văruiți pomii existenți. Se mai au în vedere: șanțurile și bornele kilometrice, tablele indicatoare, panourile din intersecții.

 

DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Cum a ajuns tatăl lui Eminescu să fie ”închis” la mănăstire, după ce a botezat un viitor mire în biserica de la Ipotești
Destinul familiei Eminovici este unul deseori analizat, detalii de tot soiul apărând de-a lungul timpului, fie că vorbim despre surse credibile, științifice, ori dintre cele care fac mai degrabă obiectul senzaționalului.
Geniul exmatriculat din liceul botoșănean: Şi faţă de alţii şi faţă de mine însumi, nedreptatea mi-a fost totdeauna odioasă
Astăzi se împlinesc 151 de ani de la nașterea, la Botoșani, a celui mai mare istoric al românilor. 
În așteptarea unui moment istoric: Cum a mutat Iorga clopotnița Bisericii-simbol și documentul secret ascuns în zid acum mai bine de un secol - FOTO
Luna aceasta, orașul cunoscut de vreo jumătate de secol drept Târgul Doamnei - probabil cea mai frumoasă denumire pe care o poate primi o așezare - va consemna încă un moment istoric.
”Școala” de genii, locul din Botoșani care a dat țării minți luminate, de la academicieni la scriitori și pictori: Am devenit profesor, poate şi datorită acestei pregătiri iniţiale
Lumea academică este în doliu. Unul dintre cei mai mari lingviști ai țării - absolvent al unei școli botoșănene - a trecut la cele veșnice.
S-a stins un medic botoșănean - Trei generații, trei oameni de valoare, trei povești impresionante de viață - FOTO
O veste tristă ne-a reamintit povestea fascinantă a unei familii de botoșăneni. Un preot și doi medici, destine de excepție, care au scris istorie în teologie și în medicină.
Povestea unei spargeri cu autori neidentificați nici după 20 de ani și un obiect care leagă aproape misterios trei familii cu blazon
Un loc din nordul județului Botoșani are o poveste incredibilă, ce poate deveni oricând subiectul unui film documentar cu accente dramatice pe destinul unei familii care a dat țării politicieni de primă mână, scriitori de excepție, artiști și încă mulți oameni destoinici.
În căutarea bradului sădit de Iorga, martorul care s-a întors la Ipoteşti şi a murit în ziua comemorării lui Eminescu – GALERIE FOTO
A fost secretarul particular al lui Nicolae Iorga. Profesor la clasa palatină, unde învăța viitorul rege Mihai. A scris sute de studii și a semnat cărți ce s-au bucurat în timp de aprecierea multor oameni de seamă. Înainte de a muri a revenit la Ipotești, în căutarea bradului argintiu.
Cum îl sărbătoreau botoșănenii pe Enescu acum 90 de ani, o întâlnire emoționantă între un copil și un geniu al muzicii - FOTO               
După aproape un secol, Botoșanii nu mai au aproape nimic din gloria orașului de odinioară. Parfumul fostelor grădini ce concurau cu cele ale marilor capitale europene, casele modelate în linii arhitectonice care mai păstrează și astăzi, chiar în ruină fiind, parfumul de epocă, oamenii pentru care arta însemna mai mult decât colecții de fotografii lângă monumente suferinde... 
INTERVIU - Alexandru Hriscu și Botoșaniul de odinioară: Există o lipsă de patriotism local și o indiferență crasă la nivelul autorităților care ar trebui să se ocupe de patrimoniul orașului
”Această pagină tratează file din istoria vizuală și documentară a oraşului Botoşani din diferite surse documentare online sau offline. Pentru amintirea vremurilor trecute, tuturor botoșănenilor de pretutindeni”. Este descrierea uneia dintre cele mai urmărite și îndrăgite pagini din mediul virtual, Botoșaniul de odinioară.
În martie 1990 a aplanat conflictul de la Târgu Mureş, botoşăneanul lăudat de Vasile Milea care i-a refuzat pe ruşi şi l-a înfruntat de Iliescu
Erou sau ”personaj coleric”? Militar de carieră sau un simplu supus? Curajos sau dornic de afirmare? Poate că nici un alt general al Armatei Române nu a fost atât de controversat ca acest botoșănean care, dincolo de gradele militare, s-a bucurat și de distincții civile precum titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani.
Un oraș la limita supraviețuirii: Industria glorioasă transformată în ruine, abandonată sau fărâmițată în doar câțiva ani
Locul care în urmă cu jumătate de secol producea utilaje și echipamente căutate în întreaga lume se mai mândrește, în anul de grație 2021, doar cu titlul de oraș cu cel mai curat aer din România.
Mințile luminate care au făcut istorie: Primul doctor în medicină din Moldova, botoșăneanul care a luptat cu varicela și a învins holera
În urmă cu 100, chiar 200 de ani, Botoșanii aveau parte de oameni cultivați, străluciți, îndrăzneți. Oameni care au luptat cu molime dintre cele mai cumplite și le-au învins.
Kilometrul zero al culturii naționale, locul din Botoșani pe care comuniștii voiau să îl declare ”rezervație de arhitectură urbană” – GALERIE FOTO
Locul nașterii poetului Mihai Eminescu. Biserica în care a fost botezat Mihai Eminescu. Vechi străzi de promenadă, clădiri care poartă în ziduri neștiute povești de dragoste sau secretele niciodată aflate ale comercianților de tot soiul. Un ansamblu urban unic în Moldova, o bogăție ignorată și abandonată astăzi.
”Copilul etern” al teatrului românesc a jucat pe scena de la Botoșani: A fost o perioadă fericită din viața mea / Îmi plăceau oamenii care umpleau până la refuz sălile de spectacol GALERIE FOTO
I se spune actrița-veselie, actrița-poveste. Însă, mai presus de toate, este ”copilul etern” al teatrului românesc. În acest an împlinește 80 de ani de viață, un destin de excepție, o carieră dedicată artei, o călătorie de șase decenii care a cotit, o vreme, și către Botoșani.
Cum petrecea Paștile anticomunistul condamnat la moarte și executat de Securitate la Botoșani / De ce americanii nu au mai ajuns niciodată
Condamnat la moarte de comuniști, s-a predat singur la Securitate, pentru a-și proteja familia. Folosit ca agent dublu, i-a trădat pe comuniști și s-a alăturat iarăși Rezistenței din munți. Prins din nou, a fost condamnat fără proces și împușcat pe poligonul Penitenciarului Botoșani.
Fostul director de la Europa Liberă, mărturisiri despre ”Botoșanii copilăriei mele”: Ne lumina și ne sfințea doar poezia lui Eminescu – GALERIE FOTO
”Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!” Sunt cuvintele pe care părinții și bunicii noștri le-au ascultat ani la rând, cu urechea lipită de aparatul de radio, prin vocea celebră de la Vocea Americii sau Europa Liberă. Într-o vreme în care acest gest - ascultarea celor două posturi de radio - te putea duce în pușcăria comunistă...
Rana de pe obrazul Orașului Geniilor: Destinul dureros al casei care se prăbușește sub ochii noștri – GALERIE FOTO
În mijlocul orașului care a dat țării cel mai mare istoric și savant, o casă rezistă de mai bine de două secole, parcă anume spre a ne aminti că, acolo unde rădăcinile putrezesc, tulpina rămâne fără viață iar rodul se usucă și cade.  
”Pe cine invităm la video” - Mineriada și botoșănenii, secvența care a făcut carieră: Ne dăm foc la toate autobuzele, asta a fost înţelegerea - FOTO&VIDEO
Greva minerilor din Lupeni, care în urmă cu o săptămână s-au blocat în subteran, a declanșat un adevărat remember istoric, televiziunile naționale întrecându-se în a redifuza imaginile care au îngrozit lumea la mijlocul anului 1990.
Nepoata lui Sadoveanu a debutat pe scena de la Botoșani, povestea unui interviu care a durat 500 de kilometri: S-a năpustit asupra mea să mă felicite și a refuzat să coboare
S-a bucurat de gloria lui, dar a și suferit după moartea scriitorului, când comuniștii nu au vrut să o mai știe în țară. O carieră în teatru începută la Botoșani, care continuă și astăzi, după zeci de ani de străinătate.
Tânărul Ceaușescu pe scena Teatrului ”Mihai Eminescu”, spectacolul ”monumental” care a adunat toată suflarea artistică a orașului - FOTO
În ianuarie 1978, Nicolae Ceaușescu împlinea 60 de ani de viață și nu mai puțin de 45 de ani de activitate revoluționară. De 11 ani conducea Partidul Comunist și ducea România ”pe cele mai înalte culmi ale socialismului”.
Atatia oameni care se duc acolo de ce nu pun bani in cutia milei pt gard la alte culte enoriasii nu fumeaza si banii de tutun ii pun bani pt gard .
8 septembrie 2019, 13:11
Respectele mele celor care scriu de lipsa implicarii autoritatilor botosanene in cultura si turismul botosanean..de 1 an de zile promit asfaltarea drumului vorona manastirea voronei- sihastria voronei -cosula si nu s a facut nimic...nu sunt in stare sa faca un gard din piatra manastirii sihastria voronei care arata superb..respectele mele celor care au contribuit la refacerii manastirii cosula dar cu o floare nu se face primavara
8 septembrie 2019, 08:55
Sondaj
Credeți că se vor termina la timp lucrările la drumul Botoșani - Târgu-Frumos, adică la data de 12 mai 2023?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Politicienilor le urăm vacanţă plăcută în continuare, să ne urmărească la televizor. Probabil că trebuie mai multe rezultate, iar dacă vom reuşi atunci sper că vor face un mic deranj şi vor veni aici alături de noi ...
starshiners.ro%20
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.8849 lei
USD
Dolarul SUA
4.8018 lei
CHF
Francul elveţian
5.0503 lei
GBP
Lira sterlină
5.8119 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.5619 lei
XAU
Gramul de aur
273.7366 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2507 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.2026 lei
AUD
Dolarul Australian
3.3448 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.7296 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1989 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6568 lei
Vremea
astăzi
Botosani
22.9 o C
Dorohoi
20.7 o C
Bucecea
22.7 o C
Darabani
20.1 o C
Saveni
21.0 o C
Ştefăneşti
23.0 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.