Botoşanii de altădată
Istoria la feminin: De la Cornelia din Moldova la mucenița din Petru Vodă

Au fost mame, soții, iubite. Au fost medici, poete, artiste, creatoare de cuvânt și de frumos. Au suferit pentru Hristos. Din umbra timpului, străbat uneori până la noi prin faptele lor trecute.

”Nu te naşti, ci devii femeie”, spunea Simone de Beauvoir. Chiar dacă în istorie puține femei și-au asumat eroisme și victorii, numele lor rămân pe frontispiciile faptelor mari. La Botoșani și peste tot, recunoașterea lor a venit târziu. Sau niciodată.

 

Am ales astăzi, de 8 Martie, câteva nume de botoșănence din diverse domenii. Nu sunt singurele, dar sunt reprezentative pentru vremurile pe care le-au străbătut.

 

 

"Cornelia din Moldova", a treia femeie-medic din istoria României

 

Cornelia Kernbach s-a născut pe 9 iunie 1866, la Botoşani, în familia unui funcţionar de la poştă, Iosif. Mama, Otilia, lucra la Şcoala de fete. Cornelia a obţinut Bacalaureatul în litere şi ştiinţe la Iaşi, în 1883. A continuat  studiile în Bucureşti, la Facultatea de ştiinţe naturale, iar începând cu 1885 şi la Facultatea de medicină (cu teza de doctorat "Convulsiuni infantile. Studiu experimental şi clinic").

 

Era a treia femeie medic, după Hermina Walch Kaminscki şi Olga Tulbure-Secară.

 

 

În ianuarie 1894 a plecat la Paris, pentru specializare.

 

"Cornelia din Moldova" a debutat și în literatură. "O poetă delicată", cum o caracteriza N. Iorga, însetată de viaţă şi de cunoaştere.

 

După o prelungă tăcere, în 1916, a reuşit să strângă într-un volum de 205 pagini poeziile "Câte au fost", sub pseudonimul de Cornelia din Moldova, fiind ilustrate de Jean Steriade şi Alexandru Satmary, pictori şi graficieni de renume. A publicat în Românul, Lupta, Viaţa românească, Revista nouă, Tribuna liberă, Dochia, Viitorul româncelor, dar şi în presa din Botosani.

 

Până la 12 aprilie 1933, când a trecut la cele vesnice, Cornelia Kernbach-Tatuşescu a căutat să se lumineze pe sine înainte de a instrui pe alţii.

 

A fost înmormântată în cimitirul Sfânta Vineri din București, având pe piatra funerară inscripţionat numele Cornelia din Moldova.

 

 

Didia Saint-Georges, pianistă și compozitoare

 

S-a născut pe 24 septembrie 1888, în Botoşani, și a murit pe 24 ianuarie 1979, în Bucureşti. Studiile muzicale le-a început de timpuriu la laşi (1905-1907), susţinând examenele în particular la Cons. Iaşi cu Enrico Mezzetti (pian), continuându-le la Konigliches Konservatorium der Musik din Leipzig (1907-1910) cu Emil Paul (teorie-solfegiu, armonie, contrapunct), Stephan Krehl (compoziţie, forme muzicale), Robert Teichmuller (pian). Pianistă acompaniatoare în Botoşani, Iaşi, Bucureşti. A fost membră a Soc. Compozitorilor Români (1929). A predat lecţii particulare de pian.

 

 

L-a cunoscut pe George Enescu. "Pe Enescu l-am cunoscut personal la Botoșani, prin 1918 – 1919, în casa lui Cristea Ciomac, frate cu muzicologul Emanoil Ciomac. Era după un concert pe care Enescu îl dăduse în provincia mea natală. Ciomac avea o casă frumoasă și confortabilă, era un bun amfitrion, era și amator de muzică, și-l primea pe Enescu cu toată cinstea ce i se cuvenea, oferindu-i după concert un supeu ʺen très petit comitéʺ, cum îi plăcea maestrului". Cuvintele acestea aparțin Didiei Saint-Georges, publicate sub titlul "Enescu m’a dit", de Viorel Cosma, fragmentul fiind publicat în "Caiete botoșănene", august-octombrie 1985.

 

 

Ana Negrescu, ultima directoare a Liceului "Regina Maria" din Chișinău

 

Ana Negrescu s-a născut la 8 noiembrie 1892, în localitatea Românești, județul Botoșani. Aici tatăl său, Grigore Colomei, avea o moșie unde familia petrecea verile. În timpul anului, soții Colomei își însoțeau fiica la Iași, unde Ana a mers mai întâi la un pension, apoi la Universitate, studiind română, franceză, filosofie. În timpul studenției, la cursurile de literatură ale lui Garabet Ibrăileanu, Ana îl cunoaște pe viitorul ei soț, Ion Negrescu.

 

Ana și Ion se logodesc în 1916, nu fără o oarecare opoziție din partea părinților, mai ales a mamei, care nu concepea ca fiica lor să se mărite cu un tânăr cu o situație atât de modestă, și orfan de tată, rămas în grija mamei care creștea cu greu cel șase băieți.

 

În timpul războiului, Ion Negrescu merge pe front. În 1918, cei doi tineri căsătoriți decid să plece în Basarabia, unde se vor alătura grupului de intelectuali basarabeni în frunte cu Pan Halippa.

 

În Basarabia, Ana Negrescu preda limba română și filsofia la Liceul de fete "Regina Maria" din Chișinău, devenind apoi directoare a liceului, ajungând și la conducerea Școlii Normale Florica Niță din Chișinău. A fost președinta Societății Profesorilor de Limba Română, din România, filiala Basarabia, consemnează Iurie Colesnic, cel care a purtat corespondență cu fiica Anei Negrescu.

 

Ion și Ana Negrescu au avut două fiice, Dolores și Narcisa. Dolores a devenit profesoară de limba și literatura franceză și italiană la Universitatea București, căsătorită cu eseistul Dan Botta, iar Narcisa a fost profesoară de Limba Română la Liceul de Muzică din București.

 

 

La 28 iunie 1940, soții Negrescu, sub presiunea și ultimatumul bolșevic, părăsesc orașul Chișinău, ajungând să predea în liceele din București. Ana Negrescu a fost ultima directoare a Liceului "Regina Maria" din Chișinău, fondat în 1918, din ordinul Regelui Ferdinand, liceu care a funcționat până în 1940.

 

Ana Negrescu a murit la 5 mai 1974, la București. Soțul Anei, Ion Negrescu, a fost "unicul filozof și istoric literar care a ocupat postul de primar al Chișinăului (1928/1931)", scrie timpul.md.

 

 

Gabriela Manole-Adoc - a realizat una dintre cele mai cunoscute simboluri ale Iașului

 

 

Gabriela Manole-Adoc s-a născut pe 14 noiembrie 1926, în comuna Pleșani, județul Botoșani. S-a stins din viață la data de 17 iulie 2002, la vârsta de 76 de ani. Este autoarea mai multor lucrări de artă monumentală din România.

 

Pe 11 noiembrie 1994, Consiliul Municipal Botoșani i-a conferit titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani.

 

A absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din Iași, în 1946, apoi pe cele ale Institutului de Belle Arte "Nicolae Grigorescu" din București.

 

A fosta eleva maeștrilor Corneliu Baba, Constantin Baraschi și Ion Irimescu.

 

 

A debutat în arta monumentală în anul 1966, cu lucrarea "Pescărușii", construită din oțel inoxidabil, având o înălțime de 7 metri, amplasată în București, pe malul Lacului Herăstrău. De asemenea, este și autoarea bustului istoricului Nicolae Iorga amplasat în fața Bisericii "Sf. Nicolae" din Copoul Iașilor, biserică ctitorită de marele istoric și al cărei iconostas este pictat în întregime de către Corneliu Baba.

 

Lucrarea sa cea mai importantă și mai cunoscută este Statuia Independenței din Iași, amplasată în piața cu același nume și dezvelită în anul 1980. Lucrarea a fost realizată împreună cu soțul ei, sculptorul Gheorghe Adoc, care a realizat basoreliefurile de pe soclul statuii, după ce proiectul celor doi s-a clasat pe locul întâi la un concurs național în 1975.

 

 

Stela Covaci, un destin nedrept

 

S-a născut pe 13 martie 1935, la Rădăuţi-Prut, în județul Botoşani, într-o familie de oameni vrednici și muncitori. Mama Eleonora (născută Râşcanu) era brodeză. Tatăl, Pantelimon Pogorilovschi, era un inginer agronom din Lipcani (Hotinul Basarabiei). S-a stins din viaţă în dimineaţa zilei de 22 octombrie 2015, la vârsta de 80 de ani, în urma unui infarct.

 

Stela Covaci a urmat cursurile Liceului "Regina Maria" din Dorohoi, în perioada 1950-1954, continuând apoi studiile la Facultatea de Filologie din Bucuresti, secția Literatură și Critică Literară.

 

 

Nu a finalizat cursurile universitare. În ultimul an (14 martie 1958) a fost arestată și condamnată de comuniști, fiind acuzată de delict de uneltire contra ordinii sociale, alături de alți studenți apropiați poetului Nicolae Labiș. În lotul de studenți arestați atunci se aflau mai mulți botoșăneni. Este vorba despre Stela Covaci, Florin Constantin Pavlovici si Alexandru Zub. Persecuțiile nu s-au oprit nici după închisoare. Avea 23 de ani și trebuia să raporteze la Securitate unde se află în orice moment, altfel fiind amenințată din nou cu închisoarea.

 

Pentru că nu a mai fost primită la facultate, Stela Covaci s-a întors în satul natal, la Rădăuți Prut.

 

"M-au aruncat în stradă în luna august, pe 29, în hainele de iarnă în care am fost arestată. Aveam 23 de ani. M-au eliberat în august ca să nu găsesc colegi studenţi pe străzi, era vacanţă pentru ei. A doua zi m-am dus la facultate, să scot o copie după foaia matricolă. Femeile de la secretariat ştiau de mine (eram un caz celebru), se uitau la mine ca la Lazăr care a înviat din morţi. Am înţeles că nu o să scap de securişti toată viaţa când, de după uşile rotative ale facultăţii a apărut o siluetă care m-a prins şi a şoptit: "dacă te mai prind pe aici îţi rup picioarele!". După acea zi teribilă am ajuns la gazda mea, apoi m-am îndreptat spre mama, în satul Rădăuţi-Prut. I-am spus că sunt tânără, că vreau să mă reabilitez, iar singura formulă era să vin la munca de jos", spune Stela Covaci intr-un interviu acordat revistei de cultură Hyperion. Stelei Covaci i se refuză reabilitarea şi continuarea studiilor după eliberare. Lucreaza ca muncitoare sau funcţionară la diverse unităţi de producţie din Capitală sau colaboratoare (creatoare - modă) în cadrul Fondului Plastic (1959-1989). Astfel, in speranța că vă fi reabilitată, a acceptat să lucreze în fabrică, unde a fost trimisă pentru a "învăța de la clasa muncitoare regulile de viață".

 

A muncit, s-a si calificat. Cu toate acestea, nu a fost reabilitată. Mai mult, a fost urmărită pas cu pas, zi și noapte.

 

Se căsătorește cu Aurel Covaci, poet şi remarcabil traducător (din 14 limbi străine), cu care are doi copii, Laura – artist plastic consacrat şi Andrei – muzicolog, romancier apreciat.

 

Publică, alături de Cezar Ivănescu, volumul "Timpul asasinilor",Editura Libra, 1997, iar în anul 2003 cartea "Ceasul utopiei"(poezii), la Editura Axa. În anul 2006 apare lucrarea "Persecuţia. Mişcarea studenţească anticomunistă Bucureşti – Iaşi (1956-1958)", Editura Vremea, iar în 2011, la Editura Tracus Arte, "Nopţile de coşmar ale poetului Nicolae Labiş".

 

Hărţuită de comunişti, a plecat din viaţă obosită, ignorată, uitată de lumea pentru care a luptat şi a făcut puşcărie. S-a stins din viaţă în dimineaţa zilei de 22 octombrie 2015, la vârsta de 80 de ani, în urma unui infarct.

 

 

Svetlana Tănasă - Maica Heruvima de la Petru Vodă

 

Muceniţa Heruvima, aşa cum este ea astăzi cunoscută, s-a născut în Botoşani. A fost elevă a Liceului Pedagogic într-o perioadă de crunte încercări, când comuniştii manifestau o presiune imensă asupra tinerilor, pentru a-i controla şi a-i menţine cu forţa în doctrina partidului, ca masă de manevră şi de desfăşurare în spirit socialist.

 

Colegii din vremea liceului îşi amintesc de fata aprigă, curajoasă, care purta în ea o veselie primejdioasă la adresa regimului, dar o dragoste necondiţionată pentru semeni. Vorbesc cei care au cunoscut-o (chiar dacă şoptit: "da, am auzit ce a păţit acolo, la Budapesta, nu ştim, noi nu am cunoscut-o aşa, nu ştiam că e o fată religioasă sau, mă rog...") despre fata îndrăgostită de frumuseţea lumii, despre energia uriaşă pe care o împrăştia în jur. Citea enorm, vorbea cu uşurinţă despre aproape orice şi, mai ales, fascina prin luciditatea minţii, prin felul unic în care rostea adevărul în care credea.

 

 

În anul 1997, în luna august, Svetlana Tănasă venea de la Budapesta şi se oprea la Petru Vodă, mărturisindu-i Părintelui Justin Pârvu situaţia în care se afla: diagnosticată cu cancer de piele.

 

Bunul părinte o opreşte la mănăstire. Boala evoluează galopant, ca o fiară hulpavă şi grăbită să înghită trupul din ce în ce mai neputincios. Curând va ajunge la metastază şi durere cumplită. Svetlana acceptă să fie rasoforită, iar cu câteva săptămâni înainte de a pleca la Domnul este călugărită chiar de către Părintele Justin. "A refuzat să ia morfină, pentru a-şi şterge prin suferinţă toate păcatele săvîrşite în această lume", dă mărturie Monahul Filotheu, de la Mănăstirea Petru Vodă.

 

Maica Heruvima se stinge din viaţă în noaptea de 7 spre 8 noiembrie 1998.

 

 

loading...
Gellu DORIAN: 30 de ani de schisme şi degradări ale unei naţiuni, care tinde să devină o populaţie fără identitate, ci doar cu apucături de „lume bună”. Trist!
După 30 de ani - Bancurile botoșănenilor despre Ceaușescu, concerte și spectacole, însemnări din comunismul întunecat: Ajutaţi-mă să mor!

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Instituție de prestigiu încă necunoscută după aproape 70 de ani de activitate? Dacă nu ar fi avut loc atunci, nu știu dacă s-ar mai fi produs cândva
Istoria nescrisă creează confuzii. Însă atunci când și puținele date scrise conțin erori situația devine de-a dreptul dramatică pentru biografia unei comunități, a unui oraș.
Mărturii din iadul exterminărilor politice: ”Când mi-a văzut chipul schimonosit de durere, s-a luminat”
Închisoarea de la Botoşani a fost loc de exterminare a celor care, într-un fel sau altul, se opuneau regimului comunist.
”Aşa a debutat Enescu în viaţa mea, cu un unu la muzică, în cea de-a doua clasă a Liceului Laurian”
Cu greu ne putem imagina astăzi că pe scândura Teatrului Mihai Eminescu din Botoşani au jucat Calboreanu, Birlic, Tănase, Vraca, Bulandra. Că pe scena micului oraş moldav au urcat pentru a cânta Enescu, pentru a conferenţia Iorga.
Agaftonul Domnului Eminescu: Plâng pentru vărul meu, că a avut o viaţă zbuciumată şi a murit de tânăr! - GALERIE FOTO
În cimitirul de la Agafton odihnesc astăzi maicile Olimpiada, Sofia, Fevronia, surorile Ralucăi Eminovici, mama poetului, dar și Xenia, verișoara lui Mihai.
După 30 de ani, despre ce a fost sau n-a fost la Botoșani: Nu vedeţi că ne schimbăm cu totul? Asta-i revoluţie, băieţi, ţineţi-vă bine!
După 30 de ani – Revoluția la Botoșani: Crăciun, colinde, colindători. Altă viață! Diferite persoane de la noi din oraș își fac autocritica…
Nici bine nu a căzut comunismul, că la Botoșani începeau deja să apară probleme, chiar la adunarea de constituire a Consiliului Frontului Salvării Naționale: reproșuri, refuzuri, scoateri în relief a propriilor greutăți datorate vechiului regim.
După 30 de ani - Botoșănenii lui Ceaușescu: Cozi enorme la ulei, zahăr, lapte. Jigniri, ironii, lupte, bătăi. Greu, foarte greu. Umilitor!
În ziua în care Nicolae Ceaușescu a vizitat Botoșaniul, o gospodină a lăsat ferestrele casei deschise și a plecat în oraș. Curățase parchetul și voia să aerisească. Seara, când s-a întors acasă, toate ferestrele erau închise. Pe dinăuntru!
După 30 de ani - Moș Gerilă aduce cadouri în parcul orașului, un Crăciun cu fulgere și tunete la Botoșani: Oare ce ne rezervă anul ce va începe? Să fim optimiști sau pesimiști?
Cu un an înainte de Crăciunul lui 1989, pe 25 decembrie 1988, la Botoșani se petrecea un lucru ieșit din comun. Bătrânii spuneau că nu prinseseră o asemenea grozăvie în toată viața lor…
Ceaușescu reales, CUM au trimis botoșănenii la București 1.700 de telegrame și povestea mașinii de scris: Ai grijă ce faci cu ea, cine scrie la ea, că intrăm la zdup - FOTO
Și înainte de 1989, procesul de votare era precedat de o campanie electorală. Însă ea se desfăşura sub alte reguli.
inpuff.ro
Loading...
Ziua neagră din istoria Liceului Laurian: MARELE INCENDIU care a mistuit zeci de mii de cărți, dosare și drapelul școlii
Palatul Liceului Laurian adăpostea cea mai mare bibliotecă din orașul Botoșani din vremurile acelea.
Botoșănenii și Operațiunea 1111: Această experiență trebuie să ne îngrozească și să ne facă să luăm din vreme toate măsurile
A fost cea mai amplă acțiune de evacuare din istoria militară și civilă a României. A purtat numele de cod Operațiunea 1111 și a implicat întreaga suflare, de la șeful statului până la cel din urmă român.
MEMORIAL Enescu: Tovarășii au dărâmat și reconstruit casa, au pietruit drumul, dar nu au vrut să audă de parastas
În vreme ce Suceava şi Iaşi au construit teatre, săli de spectacole somptuoase, cinematografe, amfiteatre şi tot soiul de obiective menite să ridice calitatea vieţii şi nivelul de educaţie al cetăţenilor, botoşănenii au fost martori ai prăbuşirii.
MISTERUL ascuns din nordul Botoșanilor și cel mai mare proces din istoria României moderne, cu Titu Maiorescu avocat - GALERIE FOTO
Povestea începe în urmă cu aproape două secole și continuă și astăzi, prin pașii turiștilor care calcă nedumeriți pe un tărâm ce pare să nu mai aparțină nimănui.
Cea mai VECHE biserică din Botoşani: A fost înzestrată cu moşii, heleşteie şi mori şi o impresionantă necropolă
Este o mărturie a istoriei şi una dintre cele mai importante edificii din judeţul Botoşani.
Loading...
PRIMUL spital construit la Botoşani: Toţi pacienţii erau trataţi gratis, indiferent de naţionalitate
Cea de-a doua unitate medicală, înfiinţată mulţi ani mai târziu în Botoşani, a fost Spitalul I.Mavromati.
„Dare la semn” – PRIMA competiţie sportivă organizată la Botoşani, pe un poligon improvizat din bariera Suliţa
De când fac botoşănenii sport? Răspunsul îl găsim în documentele arhivelor din august 1868, când a început să se practice tirul sub îndrumarea militarilor.
Cea mai CUMPLITĂ epidemie care a îngenunchiat Botoşaniul: Mii de morţi în vara cu 51 de grade Celsius
Orașul Botoșani a suferit de-a lungul timpului crunt, însă puțini dintre contemporani cunosc episoadele în care orașul a sângerat efectiv și și-a jelit morții.
Prima „spiţărie” înfiinţaţă la Botoşani - Cea mai frumoasă şi solidă clădire din oraş
Cea dintâi farmacie din Botoşani, cunoscută sub numele de „şpiţărie”, a prins viaţă la finele secolului XVIII.
Fiul unui fost primar botoșănean asasinat politic: 5.000 de oameni au vrut să-l aducă la Botoșani
La Botoșani, în cartierul Bucovina există o alee cu numele tânărului ucis de comuniști. Era fiu de avocat iar tatăl său a fost pentru ceva timp primar interimar al orașului. Mai mult, a existat și o placă comemorativă în memoria sa care a fost… furată.
Oraşul Botoşani, „apanaj” al doamnelor Moldovei: Sume uriaşe de bani încasate de la botoşăneni pentru bunăstarea damelor
„Doamna Botoşaniului” încasa permanent sume uriaşe de bani fără să facă mai nimic pentru ţinutul în care îşi ducea existenţa.
Loading...
ecco-shoes.ro%20
Loading...
inpuff.ro
Sondaj
Credeți că se va găsi vaccin contra coronavirusului?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Foștii colegi și conducerea Liceului "Alexandru cel Bun" Botoșani deplâng plecarea în lumea de dincolo a celei care a ghidat în fascinanta lume a chimiei numeroase generații de elevi și a îndrumat, în calitate de director ...
starshiners.ro%20
astratex.ro
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.8432 lei
USD
Dolarul SUA
4.4053 lei
CHF
Francul elveţian
4.5436 lei
GBP
Lira sterlină
5.4302 lei
JPY
100 de yeni japonezi
4.0912 lei
XAU
Gramul de aur
241.7272 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2496 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3877 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9363 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.2060 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1791 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6493 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2020 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.