Pentru mulți copii, începutul grădiniței sau al școlii vine cu un nod în stomac: separarea de părinți, programul mai rigid, colegi noi, reguli noi. În primele săptămâni, există lucruri care cântăresc mai mult pentru starea lor de bine decât un stilou scump sau un ghiozdan „perfect”. Mai jos găsești ce merită să prioritizezi în această perioadă, dacă ai un copil ce merge la școală.
Psihologii subliniază că primele 4-6 săptămâni dau tonul pentru restul anului: somn suficient, rutine previzibile, autonomie la teme și sarcini mărunte, citit zilnic, comunicare calmă cu adulții și o minimă organizare a lucrurilor. Aceste obiceiuri, aplicate constant acasă, ușurează acomodarea la program și lipsa părinților în timpul zilei și reduc anxietatea specifică începutului de an.
În primele săptămâni, cel mai puternic „super-instrument” anti-anxietate este un copil odihnit și hrănit, cu momente zilnice scurte de calmare. Psihologii spun că aceste „micro-ritualuri” – 2-10 minute – pe care le puneți zilnic în program ajută la scăderea tensiunii și la creșterea senzației de siguranță. Iată cum arată aceste „exerciții”:
Respirația 4-4-4 sau „umflăm balonul”. Copilul inspiră pe nas numărând până la 4, ține aerul (numărând până la 4), apoi expiră pe gură (numărând până la 4). Se repetă de 4 ori. Pentru copii ajută dacă le spunem să-și imagineze că umflă un balon, apoi suflă în lumânări.
Jurnal de recunoștință. În fiecare seară sau dimineață, amintiți 1-3 lucruri concrete pentru care copilul e recunoscător la școală (de exemplu: m-am jucat cu Ana, a fost soare la pauză). Scopul: mută atenția de la griji spre ce a mers bine și antrenează optimismul realist. La preșcolari, se pot lipi stickere în jurnal, iar cei mari pot scrie o propoziție sau două.
Poveste audio „lejeră”. Un fișier audio scurt (5-10 minute) cu o narațiune calmă, fără suspans intens: povești despre natură, prietenie, rutina de seară, exerciții ghidate de imaginație (de ex: ne plimbăm pe o plajă la apus). Volum mic, voce blândă, ritm lent. Se folosește înainte de culcare, în mașină spre școală sau ca pauză de liniștire.
Somnul suficient stabilizează atenția, emoțiile și capacitatea de a face față tranzițiilor (de la joacă la activitate, de la pauză la oră). Construiți o rutină simplă „seara-mâine-dimineața”: culcare la aceeași oră, pregătirea hainelor/ghiozdanului cu o seară înainte, trezire blândă și mic dejun repetabil (nu perfect!). Chiar și în weekend, nu vă abateți mult de la orele stabilite. Consistența diminuează anxietatea de separare și „iritabilitatea de dimineață”, iar acomodarea devine mai lină.
Tentant, știm, să-l ajutăm după o zi lungă. Dar intervențiile frecvente fură două lucruri esențiale: semnalele reale despre ce nu a înțeles și sentimentul lui de competență. Stabiliți un interval dedicat temelor, asigurați un mediu liniștit și clarificați cerința, dacă este nevoie.
Apoi doar supravegheați. Greșelile timpurii, discutate calm, îi cresc auto-eficacitatea și reduc teama de evaluare. Iar pentru anxioșii perfecționiști, o asigurare scurtă – „îți iese cum poți azi, mâine va fi mai bine” – scade presiunea și îmbunătățește învățarea pe termen mediu.
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
