Matematica este adesea privită ca un exercițiu de memorare a numerelor sau de aplicare a unor formule. În realitate, efectele ei merg mult dincolo de calcule. Analize academice recente arată că învățarea matematicii contribuie semnificativ la dezvoltarea cognitivă, la memoria de lucru și la performanța școlară în general, inclusiv în alte materii. Cu sprijinul potrivit din partea părinților, matematica poate deveni un instrument prin care copiii învață să gândească mai clar și mai structurat.
Dacă matematica pare, la prima vedere, o înșiruire de numere fără legătură cu viața reală, cercetările spun altceva. Exercițiul matematic antrenează modul în care copiii gândesc, înțeleg texte, rezolvă probleme și fac legături între informații. O analiză amplă, realizată pe aproape 40.000 de elevi, a arătat o legătură puternică între abilitățile de citire și cele matematice, iar influența funcționează în ambele sensuri: copiii care înțeleg mai bine ce citesc progresează mai ușor la matematică, iar cei care învață matematică își îmbunătățesc, în timp, și performanțele la citire și la alte materii.
Un alt studiu longitudinal, care a urmărit elevi din clasa a III-a până în clasa a VIII-a, a arătat că înțelegerea textului la vârste mici susține dezvoltarea abilităților matematice, iar matematica, la rândul ei, contribuie la progresul în alfabetizare. Cu alte cuvinte, creierul copilului nu „împarte” informațiile pe materii, așa cum o face orarul școlar. Ce exersează la matematică se transferă și în alte domenii, iar felul în care copilul învață contează adesea mai mult decât notele sau formulele memorate.
Studiile arată că antrenamentul matematic nu se limitează la calcule: el „antrenează” mintea să decodeze informații complexe, să recunoască tipare și să urmeze secvențe logice – abilități care se transferă direct în citirea activă și înțelegerea textelor. Când rezolvă probleme, copiii învață să urmărească pași, să înțeleagă cerințe și să caute sensul din spatele unui enunț. Aceleași abilități sunt folosite și atunci când citesc un text mai dificil. Un copil obișnuit să „desfacă” o problemă de matematică pe bucăți va face mai ușor același lucru și la română, istorie sau științe, atunci când trebuie să înțeleagă un text sau o explicație mai complicată.
Ce pot face părinții: discutați problemele împreună. Întrebările de tipul „de ce ai ales soluția asta?” îl ajută pe copil să-și verbalizeze raționamentul. Evitați să oferiți imediat răspunsul corect: timpul și efortul fac parte din procesul de învățare.
Matematica nu înseamnă doar să ajungi la un rezultat, ci să înveți cum ajungi acolo. Copiii își dezvoltă astfel capacitatea de a-și evalua propriul mod de gândire și de a-și ajusta strategiile atunci când ceva nu funcționează. Această abilitate este esențială în toate disciplinele, mai ales când apar probleme noi, fără soluții evidente.
Ce pot face părinții: puneți întrebări deschise – „Ce crezi că ai putea încerca dacă asta nu funcționează?”, spre exemplu – și tratați greșelile ca pe o parte normală a învățării, nu ca pe un eșec.
La matematică, copiii nu lucrează doar cu numere, ci și cu forme, poziții și relații între obiecte. Când își imaginează figuri geometrice, grafice sau modele, își antrenează capacitatea de a „vedea” lucrurile în minte. Această abilitate îi ajută apoi la materii precum fizica, chimia, biologia sau informatica, unde trebuie să înțeleagă cum se leagă conceptele între ele.
Sursa https://www.hotnews.ro
