4 efecte periculoase asupra sănătații ale pesticidelor și cum se poate limita expunerea la ele

Opt din zece europeni au în organism cel puțin două pesticide, iar la copii, concentrațiile sunt și mai mari, potrivit unui studiu amplu realizat între 2014 și 2021 în cinci țări europene de către Inițiativa Europeană de Biomonitorizare Umană (HBM4EU). Cercetătorii au găsit în total 46 de pesticide diferite și metaboliții lor în probele analizate. 

Erbicidele sunt un tip de pesticide, alături de insecticide și fungicide, iar efectele lor asupra sănătății se suprapun adesea cu cele ale altor pesticide, deoarece multe studii nu le analizează separat.

La nivel european, utilizarea totală de pesticide este estimată la aproximativ 350.000 de tone anual, cele mai mari volume fiind înregistrate în Germania, Franța, Spania și Italia. În România, ca și în alte țări est-europene, utilizarea pesticidelor a crescut după aderarea la UE, fermierii adoptând metodele intensive ale agriculturii occidentale.

Studiul a mai arătat că peste 90% dintre participanți aveau în organism urme de piretroizi și clorpirifos, acesta din urmă fiind între timp interzis în Uniunea Europeană din cauza efectelor toxice asupra sistemului nervos. Expunerea la glifosat și la principalul său metabolit, acidul aminometilfosfonic (AMPA), a fost la fel de larg răspândită, deși în concentrații mai scăzute.

Pesticidele ajung în farfurie aproape la fiecare masă. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a identificat reziduuri în orez (în 6,7% dintre probe nivelurile depășeau limitele admise), în fasole uscată (4,9%) și aproape în toate fructele și legumele analizate. 

Pesticidele sunt prezente și în apa potabilă. În Danemarca, între anii 2015 și 2019, 41% dintre gospodării au avut pesticide în apa de la robinet, iar în Irlanda problema a fost identificată în 4,5% dintre sursele de apă potabilă. Un studiu realizat în Țările de Jos a descoperit șapte pesticide care depășeau limitele admise în apa potabilă, substanțe care nici măcar nu erau monitorizate de rutină.

Expunerea are loc inclusiv prin aer. Concentrațiile din aer cresc destul de mult în perioadele de pulverizare agricolă, iar persoanele care locuiesc în apropierea terenurilor cultivate sunt cele mai expuse. Un studiu realizat în Idaho, SUA, pe femei însărcinate a arătat că cele care trăiau la mai puțin de 500 de metri de terenuri tratate cu glifosat aveau niveluri mult mai ridicate ale substanței în urină.

Lucrătorii agricoli aduc pesticide acasă pe haine, iar familiile lor sunt astfel expuse indirect. Studiile au demonstrat că fermierii care nu poartă mănuși când manipulează erbicide au concentrații mai mari de substanțe toxice în organism.

Glifosatul este substanța activă din Roundup, cel mai vândut erbicid din lume. Funcționează prin blocarea unei enzime de care plantele au nevoie ca să producă proteine necesare creșterii. Problema e că Roundup conține și alte substanțe care ajută erbicidul să pătrundă în plante. Cercetătorii spun că acești co-formulanți pot fi mai toxici decât glifosatul în sine, dar autoritățile îi verifică rar pentru că nu sunt considerați ingrediente active.

Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului a clasificat glifosatul ca fiind probabil cancerigen pentru oameni, în 2015. Decizia s-a bazat pe studii care au scos la iveală o asociere cu limfomul non-Hodgkin. 

Potrivit unui studiu din 2019, există reziduuri de pesticide în 83% dintre probele de sol agricol analizate în Europa. Cea mai frecventă combinație a fost cea dintre glifosat și metabolitul său, acidul aminometilfosfonic (AMPA), detectate în 25% dintre probe.

Iată cele mai periculoase efecte asupra sănătații posibile în urma expunerii la pesticide: 

Legătura dintre expunerea la pesticide și apariția cancerului este bine documentată în Europa. Institutul Național de Sănătate și Cercetare Medicală din Franța (Inserm) a publicat în 2022 o analiză care arată că expunerea profesională la pesticide crește riscul de leucemie infantilă și de tumori cerebrale la copiii lucrătorilor agricoli.

Studiul AGRICAN, desfășurat în Franța, care a inclus 180.000 de persoane din sectorul agricol, a indicat o incidență mai mare a cancerelor în rândul viticultorilor expuși intens la pesticide. Concluzii similare au fost obținute și într-un studiu realizat în Țările de Jos la peste 120.000 de persoane cu vârste între 55 și 69 de ani, care a identificat asocieri între expunerea la pesticide și cancerele de prostată, de vezică urinară și cerebrale.

În cazul cancerului de sân, mai multe cercetări au demonstrat că femeile cu concentrații ridicate de DDE în sânge prezintă un risc crescut de boală, mai ales dacă expunerea a avut loc înainte de vârsta de 14 ani, iar substanțe precum clorpirifos pot favoriza dezvoltarea tumorilor prin perturbarea echilibrului antioxidant al celulelor mamare.

Sursa https://www.hotnews.ro