Interviuri
Ștefan Teișanu: Nu ajungi ușor și nici des la Darabani / Cu cât mai imposibil, cu atât mai dătător de energie și de speranță totul

În fiecare sfârșit de vară urci către Nord. Un spațiu până în urmă cu niște ani aproape fără nume, fără identitate, fără speranță. A urca în Nord a devenit, astăzi, o călătorie către cunoscut. De la un an la altul mai cunoscut! De nouă ani, Darabaniul își dezvăluie comorile istorice, culturale, turistice, chiar și economice sau sociale. Pentru că Nordul începe să se dezvolte, să nu se mai rușineze de ale sale, dar mai ales învață Nordul să primească oaspeți.

De nouă ani, Ștefan și Alexandru Teișanu, cei doi frați care trăiesc între Darabani și Cluj făcând punte culturală și antreprenorială, organizează un festival menit să unească Nordul, dar și să îl dezvolte. Iar după nouă ani, acest lucru devine nu doar din ce în ce mai evident, ci și încurajator pentru comunitate.

 

Zilele Nordului au loc în acest an în perioada 12-14 august, la Darabani.

 

 

-Dragă Ștefan Teișanu, ne apropiem de deschiderea unei noi povești despre Nord. Privind în urmă, vedem nu doar sute de evenimente reunite sub genericul Zilele Nordului, dar vedem și o istorie – scrisă sau nu – despre provocări, incertitudini, neprevăzut. Și amintim doar două cuvinte: pandemie și război. Cum vă găsește această a noua ediție a Festivalului?

 

-Suntem obosiți, ca toată lumea. Acum câțiva ani aveam cu totul altfel de dileme, apoi, dintr-odată, am ajuns să discutăm despre o boală contagioasă în toată lumea și un război lângă casele noastre. Ne-am adaptat și noi, ca toată lumea. Îmi amintesc că, atunci când a început pandemia, ne-am spus că o să facem festivalul orice ar fi, numai să prindem o portiță în care situația sanitară o permite. Eram cu gândul la una dintre menirile culturii, aceea de a aduce speranță acolo unde e frică, bucurie acolo unde e tristețe, bine unde e rău. Ediția din 2020 a fost unul dintre cele mai emoționante episoade ale Nordului. În 2021 am făcut încă o ediție cu grijă, limitată de condițiile din teren, cu virusul încă printre noi.


Și, când credeam că totul se liniștește în sfârșit, iar noi ne pregăteam să anunțăm Zilele Nordului 2022, a început războiul din Ucraina, chiar la granița noastră. Atunci am lăsat baltă pregătirile de festival și ne-am organizat rapid să putem sprijini eforturile publice pentru primirea refugiaților, iar apoi și pentru a trimite transporturi umanitare în Ucraina. De prin iunie, când situația în Ucraina s-a mai stabilizat, în mod nefericit, dar totuși stabilizat, ne-am reapucat de munca pentru festival. Suntem obosiți, ca toată lumea, dar suntem și egal entuziasmați de faptul că vom fi împreună din nou. Eu unul mă simt norocos că avem ocazia să facem, după puterile noastre, ceva frumos și folositor pentru lume.

 

 

 

 

-Înainte de a vorbi despre ce va aduce ediția 2022, o întrebare de bilanț ”sufletesc”: cum a evoluat comunitatea dărăbăneană în acești nouă ani?

 

-Așa, la ochi, orașul arată mai bine, iar asta nu e puțin lucru: înseamnă că și autoritățile sunt mai preocupate de bunăstarea colectivă, dar și că oamenii își îngrijesc mai mult orașul. Într-un fel, asta e exact ceea ce ne-am dorit cândva: să crească grija fiecăruia pentru ceilalți. Sigur, faptul că lucrurile au progresat nu e meritul nostru, ci în primul rând al dărăbănenilor. Au trecut mulți ani de când am pornit pe drumul ăsta și lumea s-a schimbat, iar noi suntem conștienți de bucățica noastră de contribuție și suntem hotărâți să ne-o aducem și în continuare. Două lucruri sunt foarte importante pentru noi: primul e să vedem cum tinerii se adună tot mai mulți în fiecare an în echipa Nordului, iar cei experimentați dintre ei ne rămân în continuare aproape; al doilea e să vedem cum crește colaborarea în cadrul comunității și cum se înmulțesc inițiativele civice, sociale și culturale.

 

 

”Am decis să depindem chiar de publicul nostru”

 

 

-Festivalul care aduce nu doar relaxare, distracție, ci menține și o componentă civică, educativă. Și amintim aici de voluntariat, implicare, echipă, ateliere, sport, călătorii. O desfășurare impresionantă care leagă trei frontiere: România, Ucraina și Republica Moldova. Totuși, cum reușește să se susțină din punct de vedere financiar un asemenea festival, știind că autoritățile nu s-au îngrămădit în a sprijini, ba dimpotrivă!

 

-De câțiva ani, de când am trecut la accesul pe bază de bilet, am decis că e sănătos ca festivalul să depindă de comunitatea sa, de participanții săi: dacă facem o treabă suficient de bună și de relevantă pentru ei individual și pentru noi toți ca și comunitate, atunci oamenii vor fi dispuși să plătească un bilet pentru asta. Să cumperi bilete și abonamente la Zilele Nordului nu îți aduce numai distracția, numai accesul la evenimentele pe care ți le dorești, ci e și o formă de a-ți arăta sprijinul pentru munca noastră, pentru inițiativele noastre comunitare. O formă de a-ți exprima dorința ca munca noastră să continue. Am decis deci să depindem chiar de publicul nostru și de evaluarea lui directă, an de an. Contează foarte mult pentru noi și implicarea partenerilor din mediul de afaceri: avem alături cea mai mare bancă a țării și alte companii naționale. Cele regionale și locale nu sunt prea implicate, cu câteva excepții care ne țin festivalul funcțional și speranța că se poate vie.


Administrațiile locale din comunitățile în care lucrăm – în special cea din Darabani – ne sprijină mai ales logistic și la nivel de infrastructură. Sigur că am putea face mai mult împreună dacă s-ar implica mai mult, însă chiar și așa suntem bucuroși pentru modul în care încep să înțeleagă tot mai bine rolul culturii și impactul pe care ea îl poate aduce în comunitate, la nivel social și economic. Nu pot zice același lucru despre administrația județeană, din păcate. Acolo lipsa de viziune și de înțelegere a fenomenului e egalată numai de ipocrizia cu care se vorbește în public despre importanța culturii. În practică însă e jale. Nouă nu ne-au mai răspuns la telefoane de ani de zile, în schimb în acest an au decis să pună în calendar exact deodată cu Zilele Nordului un alt festival în Botoșani, finanțat din bugetul public.

 

 

 

 

-”Ramificațiile” ZN devin din ce în ce mai vizibile de la un an la altul: campanii diverse, dintre care cea mai cunoscută este cea privind reconstrucția primei școli sătești din Moldova. Festivalul a lăsat deja în urmă un muzeu, a pus umărul și la salvarea Casei Enescu de la Mihăileni... Ce alte obiective se mai află în agenda ZN?

 

-Reconstrucția Primei Școli - cum îi zicem noi celei mai vechi școli sătești din Moldova - e un proces de durată: l-am început acum doi ani și probabil va dura încă pe atât, așa că păstrăm Prima Școală ca cel mai important proiect pe agenda noastră comunitară încă o vreme. Acolo lucrăm foarte bine cu Primăria Darabani și cu Ordinul Arhitecților din România, Filiala Nord-Est. În acest an la festival are loc o clacă pentru așezarea unei noi fundații, făcută din piatră de râu și folosind numai tehnici tradiționale. Și găzduim o conferință de patrimoniu a Ordinului Arhitecților, prilej cu care 50 de arhitecți din toată țara vin la Darabani să vadă proiectul.


Ne continuăm campania #AlăturiDeUcraina, Fondul de Biciclete pentru promovarea sportului prin intermediul Maratonului Nordului, campania „Ai și tu o păturică?” pentru animalele fără stăpân din Nord. Și ne dorim ca în viitorul apropiat revenim în centrul istoric din Botoșani, iar la Darabani să demarăm o chetă pentru cumpărarea uneia dintre ultimele case evreiești din oraș, pentru a o renova și transforma în Casa Memoriei, secție a Muzeului Nordului dedicată istoriei comunității evreiești din nordul Moldovei și contribuției ei la dezvoltarea regiunii.

 

 

 

”Un motiv de mândrie, dar mai degrabă de mândrie distantă”

 

 

-În cele opt ediții s-au perindat mulți artiști pe la Darabani, dar și personalități din varii domenii. Cum s-a simțit în timp prezența unor astfel de invitați într-o comunitate mică? Este aceasta o miză câștigată?

 

-Cel mai interesant legat de prezența invitaților e felul în care ei transformă Nordul într-un loc de întâlnire între ei, pentru ei înșiși. Nu ajungi ușor și nici des la Darabani, așa că, atunci când o faci, te bucuri de timpul petrecut aici de parcă ar fi scos din restul timpului. Festivalul devine un loc în sine, unde invitații noștri au ocazia să petreacă mai mult timp cu sine și între ei decât poate o pot face în mod curent în călătoriile lor. Unii dintre ei au devenit în timp obișnuiți ai casei, revenind deja de mai multe ori la festival – practic, când îi vezi în august la Darabani, ți se pare firesc. Cât despre comunitatea locală, mi-e greu să evaluez ce înseamnă prezența la Darabani a atâtor invitați de marcă: estimez că pentru mulți acesta e un motiv de mândrie, dar mai degrabă de mândrie distantă. Localnicii care participă la conferințele și întâlnirile cu invitații speciali ai festivalului sunt mai degrabă puțini și cam aceiași în fiecare an.

 

 

-2022. A noua/ Nouă. Aflăm că ”dezbaterea ediției este: ce e mai important să ne dăm nouă? Să ne facem bine nouă înșine sau să facem bine în jur”. Alături de cine veți dezbate anul acesta?

 

-În acest an îi avem alături, în dezbaterea temei ediției, pe consilierul Ministrului Educației, Radu Szekely, care e și fondator al Școlii Finlandeze din România, pe Vladimir Us de la Oberliht și de la Coaliția Sectorului Independent din Republica Moldova și pe psihoterapeuta ieșeană Raluca Bejenariu, fondatoare a asociației În Dialog și a festivalului Romanian Mental Health Film din Iași.


Un dialog special, legând tema ediției și cartea sa recentă „Un secol de ceață” va avea loc în duminica festivalului cu dramaturgul Matei Vișniec – o întâlnire mult așteptată de către noi toți la Zilele Nordului.

 

 

 

-Ce nu ați îndrăznit până acum să faceți în acest festival?

 

 

-Ne-am dori mult ca participanții Zilelor Nordului să poată petrece mai mult timp în Nord și ne-am mai dori ca Zilele Nordului să însemne activități în cât mai multe comunități din regiune. Pentru ca cele două dorințe să se îndeplinească am avea însă nevoie de mai multă capacitate organizatorică și, în cele din urmă, de mai mulți bani. Am putea atrage asemenea investiții fie din mediul de afaceri, fie de la administrația publică, însă niciuna dintre tabere nu pare pregătită acum pentru asta.


Ne mai rămâne varianta fondurilor europene și varianta mult dorită și îndelung amânată a revenirii în Moldova: cred că dacă m-aș muta înapoi acolo aș putea genera mai multă energie pentru toate, dar e complicată mutarea. Și, până la urmă, fix asta e întrebarea noastră fundamentală la Nord: într-o lume nouă, fără granițe, în care nu mai poți cere nimănui nici să nu plece de acasă, nici să se întoarcă, pentru că toți oamenii au datoria – și acum mai mult ca oricând și șansa – de a-și căuta binele oriunde în lume, în lumea asta nouă cum putem noi fiecare și împreună regândi relația dintre noi și locurile de acasă.

 

 

 

 

”Cu cât mai imposibil, cu atât mai dătător de energie și de speranță totul”

 

 

-Teatru, film, muzică. Trei componente culturale ce se bucură de succes la Darabani. V-ați gândit vreodată și la mai mult de atât? Un eveniment de amploare dedicat doar teatrului sau filmului?

 

-Nu ne-am propus să demarăm evenimente noi, dar lăsăm lucrurile să se așeze firesc și vrem să ne adaptăm la orice nevoie sau oportunitate apare. De exemplu, în ultimii ani observăm un interes tot mai mare pentru teatru: tot mai multe trupe tinere ne scriu că vor să vină la festival, tot mai multe trupe profesioniste ne trec pe agendă, tot mai multă lume se strânge la spectacole. Așa că luăm în calcul, da, să dezvoltăm secțiunea de teatru din cadrul festivalului.


Cât privește filmul, alte arte și alte posibile concepte de evenimente sau secțiuni, suntem întotdeauna deschiși – și chiar profit de ocazie pentru a relua apelul nostru public tradițional către alți „Nordici” care și-ar dori să se implice – suntem deschiși să oferim găzduire în festival oricărei inițiative culturale care se potrivește spiritului Nordului: dacă vrei să organizezi un eveniment sau să demarezi un proiect în comunitatea ta natală din Nord, scrie-ne și ne mobilizăm împreună.

 

 

-După nouă ani de ZN, care sunt (încă) neajunsurile unui festival mare într-un oraș mic? 

 

-Nordul e departe tare. Dacă nu ești din Nord, e complicat să ajungi acolo. Iar ca să faci călătoria să merite ai nevoie să poți petrece acolo mai multe zile, să găsești lucruri interesante de făcut, infrastructură și servicii de calitate. Mai e mult de lucru împreună – administrații, operatori privați, comunitate – pentru asta.


Dar asta e și frumusețea poveștii: cu cât mai imposibil, cu atât mai dătător de energie și de speranță totul. Cu atât mai departe, cu atât mai misterios, cu atât mai necunoscut, cu atât mai incitant. Cu cât mai greu de atins, cu atât mai dorit. Cu cât mai mic, cu atât mai interesant de descoperit.

 

 

Citește și Vineri încep Zilele Nordului: Peste 40 de evenimente anunțate – PROGRAMUL complet

 

Povestea impresionantă a Alexandrei, ”Fata cu cărțile”: Din Botoșani în Cipru și înapoi în România, pentru a ajuta copiii bolnavi – GALERIE FOTO
A visat mereu în cuvinte. Să le scrie, să ademenească poveștile și să le redea vieții. Cu timpul, între ea și cuvânt a apărut o sfiiciune de neînțeles, un soi de teamă, de neîncredere. Atunci a avut curajul să pună punct și să o ia de la capăt. Nu știa că, într-un alt fel, într-o altă lume, se va întoarce la cuvânt. Cuvântul din carte.
Elena Cardaș, viața printre meteoriți și destinul ”dulce-amărui” al unui medic scriitor: Pentru mine cancerul a fost o mare lecție / Nu cred în familiile perfecte, nici în profesioniștii perfecți
Pe Elena Cardaș o cunoaște multă lume. Mai ales de când și-a asumat în comunitate roluri care multora le-au fost incomode. Este omul care a luptat cu birocrații și cu mentalități învechite. Este scriitorul care s-a salvat de propriul destin scriind în trei săptămâni un roman ”în mare parte” autobiografic. Este medicul care a învățat lecția pacientului atunci când cancerul i-a arătat că ”limita e cerul”.
Roxana Gherasim: Am învățat să apreciez mai mult oamenii care vin pentru o scurtă perioadă în viața mea / Sărbătorile vor fi mereu cu un ochi care plânge și cu unul care râde
A fost profesoară, dar s-a implicat și în tot ce înseamnă cultură, voluntariat, jurnalism. Chiar dacă trăiește de ani buni în Germania, nu s-a desprins niciodată cu adevărat de Botoșani. Revine acasă de câte ori se ivește prilejul. Primul drum îl face mereu la părintele duhovnic, apoi se oprește la mormântul mamei. Și-a păstrat prietenii, pășește pe aceleași alei și se bucură de oamenii orașului după care va tânji mereu.
Tânără referent de la Centrul de Creație și arta încondeierii ouălor: Așa ar fi corect să fie de culoare roșie / Tehnica cu ciorapul este cea mai cunoscută
Ouăle încondeiate nu lipsesc de pe masa românilor în zilele de Paști. De toate culorile sau doar roșii fac parte mereu din meniul pascal. Majoritatea gospodinelor păstrează cu sfințenie tradițiile și își arată măiestria în fiecare an.
INTERVIU Constantin Boștină, fost secretar personal al lui Ceaușescu și ex-prim-vicepreședinte al Consiliului Popular Botoșani: Ceaușescu trebuia înlocuit, dar nu așa, nu prin împușcare / M-am simțit foarte bine și în perioada de dinainte de 1989 și mă simt bine și acum - VIDEO
După 32 de ani în care s-a manifestat aproape exclusiv ca un capitalist, Constantin Boștină a reapărut în atenția publică din postura de fost demnitar în regimul totalitar. Aceasta după ce a scos pe piață cartea ”În ochii ciclonului, am fost secretarul personal al lui Nicolae Ceaușescu” plină cu dezvăluiri din intimitatea cuplului dictatorial.
Istoricul Remus Tanasă: Locuitorii Botoșanilor par să trăiască doar cu regretul că orașul a pierdut rolul (mai) însemnat pe care l-a avut în trecut
Născut în Botoșani, cu trei ani înainte de căderea regimului comunist, Remus Tanasă este astăzi – la doar 36 de ani - nu doar un apreciat istoric, ci și unul care are curajul de a aduce din trecut valori la care societatea, nu doar cea românească, pare să fi renunțat de mult.
INTERVIU premieră cu Doru Constantin, administratorul șef de la „Apă”! Nova Apaserv își schimbă direcția: Era o delăsare, un dezinteres VIDEO 
Povestea oamenilor care s-au autodeclarat „salvatorii” companiei Nova Apaserv de la Botoșani a fost răsfoită de botoșăneni de prea multe ori. Și nu a fost una cu happy-end. Planuri, strategii, obiective, reforme și schimbări de paradigmă. Suntem în fața unui nou „punct și de la capăt”, care poate însemna o călătorie într-un sentiment de deja-vu. Sau poate direcția corectă. 
INTERVIU în oglindă: Paula Berențan – Tiberiu Manolache, noii subprefecți ai Botoșanilor: De ce s-a considerat că sunt persoana potrivită? / Întâi trebuie să ne așezăm la locurile noastre VIDEO
Suflu proaspăt în două importante funcții de la județ: doi tineri cu mai puțină notorietate în viața publică și administrativă botoșăneană au intrat în echipa de conducere a Prefecturii alături de „veteranul” Dan Nechifor, prefectul județului.
În OGLINDĂ, de la cititor la autor: Cărţile au un fel anume de a te chema, ele îşi aleg cititorii / Să scriem ceea ce e purtător de conținut, nu doar conținut purtător de mesaj
Botoșăneanul.ro vă aduce astăzi în Oglindă doi autori. Doi creatori care, înainte de a semna pe copertă, au fost cititori-scotocitori de carte. O călătorie pe care le-o propunem și pe care o dorim de folos multor cititori care visează ca, într-o zi, să devină autori.
INTERVIU Mirel Manea: Destinul eu mi l-am făcut / Muzica nu are bariere și nici granițe - VIDEO
Ce s-ar mai putea spune despre un botoșănean care a cântat în orașe pe care mulți dintre noi nu le vedem decât prin filme? Ce am mai putea afla nou după sute de articole și emisiuni? Și totuși, între un concert la Atena și unul al Filarmonicii ”George Enescu” Botoșani, am încercat să îl descoasem pe Mirel Manea, prim-trompetistul care a cântat de la Vatican până la New York și de la Roma până la Monte Carlo. Ce am aflat puteți vedea în interviul de mai jos.
Florentin Țuca: Nu avem de-a înfrunta un ”anti-Eminescu” fățiș, dar, în atmosferă, se simte că Eminescu deranjează în continuare
Florentin Țuca este avocat, dar mai presus de toate este un om de Cuvânt. Format în școala românească de Drept, perfecționat printre rafturile literaturii de calitate, și-a probat omenia și deopotrivă prietenia cu o osârdie rar întâlnită în instanțele românești, fără a se abate de la litera și, vom vedea, nici de la spiritul legii.
Gellu Dorian: Eminescu înseamnă în primul rând Botoșani, orașul în care s-a născut, a fost botezat, a făcut primii pași, a spus primele cuvinte
"La ce bun Cultura în vreme de restriște spirituală?", ne-am putea întreba astăzi, parafrazând celebra zicere a lui Friedrich Hölderlin, de acum mai bine de un secol și jumătate.
Contestată sau admirată, Iustina Irimia Cenușă, din postura de director: Singura afiliere pe care o am este dragostea față de cultura tradiționalăVIDEO & FOTO
Pentru unii observatori mai fini, numirea cântăreței de muzică populară pe postul de director interimar al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani a fost cumva previzibilă.Alții, în schimb, au asociat saltul în carieră al artistei drept înregimentare politică.
Ada D'Albon, nepoata lui Sadoveanu, între debutul de la Botoșani și viața în exil: Nimeni nu a îndrăznit să trăiască ce am trăit noi / Am fost foarte singură la Botoșani, extrem de singură! - FOTOGALERIE
O poveste de viață fascinantă, construită pe un fir care se confundă deseori cu istoria unui timp greu încercat.
INTERVIU Andreea Cujbă, designerul vestimentar de la Botoșani care ne menține în tendințe: Ce purtăm în seara de Revelion? Care este culoarea anului 2022? Ce aruncăm din dulap?GALERIE FOTO
Este tânără, frumoasă și elegantă. Este un etalon vestimentar pentru multe dintre doamnele și domnișoarele din Botoșani care țin la imaginea lor. Andreea Cujbă este creatorul de modă botoșănean cu o ascensiune rapidă în ultimii cinci ani.
INTERVIU Oana Pușcașu: Botoșani este un oraș magnific, cu valori în domeniul artelor, cu oameni pe care îi iubesc - VIDEO concert de Crăciun Cheia Sol
La 35 de ani, Oana Pușcașu își păstrează proaspătă copilăria, construind în Botoșani o poveste care împletește inocența cu talentul, disciplina cu performanța.
INTERVIU Simona Radiș: Mai este nevoie de un aur olimpic pentru a deveni cunoscută la nivelul pe care mi-l doresc VIDEO
În luna iulie a acestui an botoșăneanca Simona Radiș a câștigat medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Tokyo. În aceste zile sportiva cu care întreg județul se mândrește se află în cantonament, se pregătește din greu pentru a triumfa din nou.
FLASH INTERVIU Botoșăneanca Raluca Olaru, în fața elevilor de la Liceul Sportiv: Mă gândesc că o să câștig și atât  - FOTOGALERIE
Cu multă ambiție, Raluca Olaru a reușit să câștige trei medalii de aur la Campionatele Mondiale de haltere din luna mai.
Povestea fascinantă a dirijorului Victor Dumănescu: Fiu de preot, născut în refugiu, căsătorit cu o botoșăneancă și îndrăgostit iremediabil de muzică
Vineri, 17 decembrie, sub bagheta dirijorului Victor Dumănescu, pe scena Filarmonicii ”George Enescu” din Botoșani se va cânta Rachmaninov. Iar melomanii vor avea parte și de o primă audiție a unei lucrări excepționale.
Octavian Lup: Publicul este interesat de ceea ce se ascunde în spatele sunetelor, să vadă ce are omul acela în inimă atunci când cântă - FOTO&VIDEO
De-a lungul anilor a revenit constant pe scena de la Botoșani. A cântat alături de orchestra Filarmonicii ”George Enescu”, sub bagheta celor mai cunoscuți dirijori români: Tiberiu Oprea, Cristian Oroșanu, Petronius Negrescu, Bogdan Chiroșcă, Ilarion Ionescu-Galați, Matei Pop.
Sondaj
Ce alegeți între o deplasare cu un taxi și una cu un automobil Bolt?
Taxi
Bolt
Prefer altceva
Declaraţia zilei
”Politic știți cum se întâmplă? Noi suntem o echipă și într-un Birou Politic Județean, în funcție de o analiză, de un sondaj, de poziția fiecăruia, se stabilesc candidaturile pentru alegerile locale. Până la alegerile ...
starshiners.ro%20
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.9427 lei
USD
Dolarul SUA
5.1135 lei
CHF
Francul elveţian
5.1775 lei
GBP
Lira sterlină
5.4791 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.5498 lei
XAU
Gramul de aur
270.2027 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2606 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.2149 lei
AUD
Dolarul Australian
3.3255 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.7514 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2006 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6647 lei
Vremea
astăzi
Botosani
17.7 o C
Dorohoi
13.7 o C
Bucecea
16.3 o C
Darabani
12.9 o C
Saveni
13.8 o C
Ştefăneşti
16.9 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.