Părinții vor întotdeauna tot ce este mai bun pentru copiii lor și ajung, uneori, să le administreze celor mici vitamine „ca să fie bine”. Dar ce înseamnă „bine” când nu ai analize la zi, când nu știi ce carențe de vitamine sau minerale are copilul? Suplimentele, aceste pastile „ajutătoare” pot face și rău? Are mai multe recomandări pentru părinți medicul pediatru Raluca Bidiga: în ce situații poți da suplimente fără aviz medical sau analize, dar și când este mai sigur să nu o faci.
La copiii sănătoși, cu alimentație variată, suplimentele NU sunt de rutină. Academia Americană de Pediatrie recomandă ca la acei copii care primesc o dietă normală și bine echilibrată să nu suplimentăm cu vitamine peste dozele dietetice recomandate (DZR). Un copil sănătos, care mănâncă variat (inclusiv alimente fortificate), iese zilnic afară și primește 1-2 porții de pește pe săptămână, multivitaminele de rutină nu aduc beneficii dovedite. Suplimentele nu înlocuiesc o dietă bună. Există, însă, câteva excepții clare în care unii copii pot primi vitamine fără analize medicale.
În lipsa analizelor, există câteva situații bine conturate când suplimentele au sens. Prima este vârsta de sugar: toți bebelușii au nevoie de vitamina D în doză profilactică, 400 UI pe zi încă din primele zile de viață. După vârsta de un an, dacă aportul alimentar și expunerea la soare nu acoperă necesarul, ținta devine 600 UI/zi. Academia Americană de Pediatrie recomandă ca adolescenții care nu primesc 600 UI de vitamina D pe zi prin alimente ar trebui să primească un supliment care să conțină această cantitate.
A doua situație privește sugarii alăptați exclusiv între 4 și 12 luni. Aici vorbim de fier, care se administrează, de regulă în doza de aproximativ 1 mg/kg/zi, până când în alimentație intră constant surse bogate în fier sau produse fortificate. „Prematurii au scheme speciale stabilite de medicul curant, deci nu se improvizează”, atrage atenția pediatrul.
Un alt caz clar este dieta vegană la copii (și, uneori, vegetarianismul strict). Pentru acești copii, vitamina B12 este obligatorie, iar frecvent sunt necesare și vitamina D și iod, mai ales când în casă nu se folosește sare iodată sau nu se consumă alimente fortificate. Studii europene arată un risc real de aport insuficient de iod la copiii vegani.
Fluorul nu este o „vitamină zilnică”, dar rămâne esențial în prevenția cariilor. Regula de bază: pastă de dinți cu fluor, adaptată vârstei, din momentul în care apare primul dinte. Suplimentarea sistemică cu fluor se ia în considerare doar când apa potabilă conține sub 0,6 ppm fluor și copilul are risc crescut de carii. Decizia, chiar dacă nu impune analize medicale, se ia împreună cu pediatrul sau medicul dentist, în linie cu recomandările internaționale.
Pe scurt, acolo unde există dovezi solide și criterii simple (vârsta, tipul dietei, nivelul de fluor din apă), suplimentele fără analize pot fi justificate. În rest, prioritatea rămâne alimentația corectă și consultul medical la nevoie. Aceste excepții sunt ușor de reținut și previn atât deficitul, cât și excesele.
La lipsa de fier, semnele pe care le pot observa părinții sunt paloarea, oboseala neobișnuită, pofta pentru gheață sau chiar pământ (pica), unghiile casante, bătăile rapide ale inimii și infecțiile frecvente. La sugari, se adaugă iritabilitatea și stagnarea în greutate. Dacă apar astfel de indicii, e nevoie de evaluare medicală, de obicei cu hemoleucogramă și feritină.
„Fierul se dozează la kg corp, deci sunt posibile erori dacă administrăm «după ureche». Totuși, toxicitatea apare la doze foarte mari”, spune dr. Raluca Bidiga.
La deficit de vitamina D, pot apărea dureri osoase, întârziere în achizițiile motorii sau fracturi la traumatisme minore. La cei mici, medicul urmărește semne de rahitism. Suspiciunea se confirmă prin dozarea 25-OH-vitamina D, la recomandarea pediatrului. „Doza profilactică de vitamina D este 400–800 UI/zi, iar la această doză nu apare toxicitate decât în situații particulare, foarte rare (boli metabolice). Deci, putem administra vitamina D în doze profilactice chiar fără indicație medicală și fără riscuri anticipabile”, mai spune medicul pediatru.
Deficitul de vitamina B12 (mai ales la copiii cu alimentație vegană) se poate manifesta prin paloare, limbă roșie și dureroasă, furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor, dificultăți de concentrare ori regres/întârziere în dezvoltarea neurocognitivă, uneori cu anemie megaloblastică. Și aici, confirmarea se face prin analize recomandate de medic.
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
