Părinții își doresc tot ce este mai bun pentru copii, ajungând uneori să le administreze vitamine „ca să fie bine”. Însă, ce înseamnă „bine” fără analize la zi și fără a cunoaște carențele de vitamine sau minerale ale copilului? Suplimentele pot face și rău? Medicul pediatru Raluca Bidiga oferă recomandări privind situațiile în care suplimentele pot fi administrate fără aviz medical sau analize și când este mai sigur să nu o facem.
Pentru copiii sănătoși, cu o alimentație variată, suplimentele NU sunt recomandate de rutină. Academia Americană de Pediatrie subliniază că, în cazul copiilor cu o dietă normală și echilibrată, nu ar trebui să se suplimenteze cu vitamine peste dozele dietetice recomandate (DZR). Un copil sănătos, care mănâncă variat (inclusiv alimente fortificate), petrece timp afară zilnic și consumă 1-2 porții de pește pe săptămână, nu va beneficia de multivitamine de rutină. Suplimentele nu înlocuiesc o dietă adecvată. Există, totuși, excepții clare în care anumiți copii pot primi vitamine fără analize medicale.
În lipsa analizelor, există situații bine definite când suplimentele sunt justificate. Prima este vârsta de sugar: toți bebelușii necesită vitamina D în doză profilactică, de 400 UI pe zi, încă din primele zile de viață. După vârsta de un an, dacă aportul alimentar și expunerea la soare sunt insuficiente, doza recomandată devine 600 UI/zi. Academia Americană de Pediatrie recomandă ca adolescenții care nu primesc 600 UI de vitamina D zilnic prin alimentație să primească un supliment cu această cantitate.
A doua situație vizează sugarii alăptați exclusiv între 4 și 12 luni. Aici este vorba despre fier, administrat, de regulă, în doza de aproximativ 1 mg/kg/zi, până când alimentația include constant surse bogate în fier sau produse fortificate. „Prematurii au scheme speciale stabilite de medicul curant, deci nu se improvizează”, avertizează pediatrul.
Un alt caz clar este dieta vegană la copii (și, uneori, vegetarianismul strict). Pentru acești copii, vitamina B12 este obligatorie, iar frecvent sunt necesare și vitamina D și iod, mai ales dacă nu se folosește sare iodată sau nu se consumă alimente fortificate. Studii europene indică un risc real de aport insuficient de iod la copiii vegani.
Fluorul nu este o „vitamină zilnică”, dar este esențial în prevenția cariilor. Regula de bază: pastă de dinți cu fluor, adaptată vârstei, de la apariția primului dinte. Suplimentarea sistemică cu fluor se ia în considerare doar când apa potabilă conține sub 0,6 ppm fluor și copilul are un risc crescut de carii. Decizia, chiar dacă nu impune analize medicale, se ia împreună cu pediatrul sau medicul dentist, conform recomandărilor internaționale.
Pe scurt, în situațiile cu dovezi solide și criterii simple (vârsta, tipul dietei, nivelul de fluor din apă), suplimentele fără analize pot fi justificate. În rest, prioritatea rămâne alimentația corectă și consultul medical la nevoie. Aceste excepții sunt ușor de reținut și previn atât deficitele, cât și excesele.
În cazul lipsei de fier, părinții pot observa paloare, oboseală neobișnuită, poftă pentru gheață sau pământ (pica), unghii casante, bătăi rapide ale inimii și infecții frecvente. La sugari, se adaugă iritabilitatea și stagnarea în greutate. Dacă apar astfel de semne, este necesară o evaluare medicală, de obicei cu hemoleucogramă și feritină.
„Fierul se dozează la kg corp, deci sunt posibile erori dacă administrăm «după ureche». Totuși, toxicitatea apare la doze foarte mari”, explică dr. Raluca Bidiga.
În cazul deficitului de vitamina D, pot apărea dureri osoase, întârziere în achizițiile motorii sau fracturi la traumatisme minore. La cei mici, medicul urmărește semne de rahitism. Suspiciunea se confirmă prin dozarea 25-OH-vitamina D, la recomandarea pediatrului. „Doza profilactică de vitamina D este 400–800 UI/zi, iar la această doză nu apare toxicitate decât în situații particulare, foarte rare (boli metabolice). Deci, putem administra vitamina D în doze profilactice chiar fără indicație medicală și fără riscuri anticipabile”, adaugă medicul pediatru.
Deficitul de vitamina B12 (mai ales la copiii cu alimentație vegană) se poate manifesta prin paloare, limbă roșie și dureroasă, furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor, dificultăți de concentrare ori regres/întârziere în dezvoltarea neurocognitivă, uneori cu anemie megaloblastică. Și aici, confirmarea se face prin analize recomandate de medic.
Sursa https://www.hotnews.ro
