Efectele fumatului în preajma copiilor nu dispar odată cu stingerea țigării. Substanțele toxice persistă pe piele, haine, mobilier și jucării, fiind ulterior inhalate de copii. Cercetările recente indică faptul că expunerea constantă la fumul de țigară nu cauzează doar tuse și astm, ci sporește riscul de obezitate, afecțiuni cronice și chiar modificări genetice ce pot influența sănătatea copiilor la vârsta adultă.
Expunerea la fumul de tutun ambiental – denumită „fumat pasiv” sau „fumat secundar” – reprezintă inhalarea fumului provenit de la o altă persoană (fumător) sau de la arderea țigării, de către un nefumător. Conform Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor SUA (CDC), copiii expuși sunt predispuși la infecții respiratorii, otite medii, astm și chiar sindromul morții subite la sugar (SIDS).
O analiză sistematică relevă că efectele asupra sănătății copiilor sunt extinse: expunerea la fumat pasiv este asociată cu un indice de masă corporală mai ridicat, funcție pulmonară redusă și o stare generală de sănătate precară. Mai mult, într-un studiu publicat în 2025, expunerea copilului la fumul de țigară după naștere poate altera modul în care anumite gene „se activează” sau „se dezactivează”. Aceste modificări nu afectează ADN-ul direct, dar lasă urme chimice (numite metilări) care pot crește riscul de boli cronice ulterior, precum astmul sau afecțiunile cardiovasculare.
Specialiștii avertizează că pentru copii nu există o doză „sigură” de fum de țigară. Chiar și expunerile ocazionale, inclusiv în aer liber, pot provoca inflamații ale căilor respiratorii și pot diminua funcția pulmonară pe termen lung.
Dacă fumatul pasiv implică inhalarea directă a fumului, fumatul terțiar se referă la particulele și reziduurile care rămân după ce fumătorul a stins țigara: pe haine, păr, mobilă, pereți, în praf. Aceste particule toxice pot fi inhalate, absorbite prin piele sau ingerate (în special de copiii mici care duc jucării sau obiecte la gură). Deși cercetările despre fumatul terțiar sunt încă limitate comparativ cu cele despre fumatul pasiv, există deja date îngrijorătoare: particulele reziduale pot reacționa cu poluanții din aer, formând compuși noi cu potențial toxic pentru copii, conform acestui studiu.
Un articol-recenzie, publicat în 2025, indică faptul că fumatul terțiar poate afecta în mod special copiii mici, al căror sistem imunitar este încă în dezvoltare. Deoarece petrec mult timp la nivelul solului, ating totul și duc frecvent mâinile sau jucăriile la gură, ei pot absorbi sau inhala substanțele toxice rămase pe suprafețe după ce s-a fumat. Aceasta înseamnă că un fumător care „iese afară” să fumeze, apoi intră în casă cu hainele impregnate de fum, aduce în continuare riscul pentru copil.
Chiar și spațiile care par „neutre” – cum ar fi mașina sau camerele în care nu se fumează – pot deveni periculoase dacă nu sunt bine aerisite. Fumul se răspândește ușor, iar particulele sale aderă la pereți, textile și mobilier. Astfel, copilul poate fi expus la substanțe toxice chiar dacă nu vede sau nu simte mirosul fumului propriu-zis.
Datele din ultimii ani confirmă că fumatul pasiv și cel terțiar nu rămân fără consecințe în organismul copilului. Copiii care respiră frecvent fum au o respirație mai dificilă și o capacitate pulmonară mai scăzută decât cei neexpuși. Același studiu a evidențiat și o tendință spre o greutate corporală mai mare, sugerând că toxinele din fumul de țigară pot afecta și metabolismul, nu doar plămânii.
Sursa https://www.hotnews.ro
