Efectele fumatului în preajma copiilor nu se opresc odată cu stingerea țigării. Substanțele toxice rămân pe piele, haine, mobilier și jucării, fiind apoi inhalate de copil. Noile cercetări arată că expunerea constantă la fumul țigărilor nu provoacă doar tuse și astm, ci crește riscul de obezitate, afecțiuni cronice și chiar modificări genetice care pot afecta sănătatea celor mici la maturitate.
Expunerea la fumul de tutun ambiental – cunoscută sub termenul „fumat pasiv” sau „fumat secundar” – înseamnă inhalarea fumului provenit de la altcineva (fumător) sau de la arderea țigării, de către o persoană nefumătoare. Conform Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor SUA (CDC), copiii expuși riscă infecții respiratorii, otite medii, astm și chiar sindromul morții subite la sugar (SIDS).
O analiză sistematică arată că efectele asupra sănătății copiilor sunt larg răspândite: expunerea la fumat pasiv asociată cu un indice de masă corporală mai mare, funcție pulmonară scăzută și o sănătate precară. În plus, într-un studiu publicat în 2025, expunerea copilului la fumul de țigară după naștere poate modifica modul în care unele gene „se activează” sau „se dezactivează”. Aceste schimbări nu afectează ADN-ul în sine, dar lasă urme chimice (numite metilări) care pot crește riscul de boli cronice mai târziu, cum ar fi astmul sau afecțiunile cardiovasculare.
Specialiștii avertizează că pentru copii nu există o doză „nepericuloasă” de fum de țigară. Expunerile ocazionale, inclusiv în aer liber, pot provoca inflamații ale căilor respiratorii și pot slăbi funcția pulmonară în timp.
Dacă fumatul pasiv implică inhalarea directă a fumului, fumatul terțiar se referă la acele particule și reziduuri rămase după ce fumătorul a stins țigara: pe haine, păr, mobilă, pe pereți, în praf. Aceste particule toxice pot fi inhalate, absorbite prin piele sau ingerate (mai ales de copiii mici care pun jucării sau obiecte în gură). Deși cercetările despre fumatul terțiar sunt, încă, prea puține față de cele despre fumatul pasiv, există deja date îngrijorătoare: particulele reziduale pot reacționa cu poluanți din aer, formând compuși noi cu potențial toxic pentru copii, potrivit acestui studiu.
Un articol-recenzie, publicat în 2025, arată că fumatul terțiar poate afecta în special copiii mici, al căror sistem imunitar este încă în formare. Pentru că petrec mult timp pe jos, ating totul și duc frecvent mâinile sau jucăriile la gură, ei pot absorbi sau inhala substanțele toxice rămase pe suprafețe după ce s-a fumat. Aceasta înseamnă că fumătorul care „iese afară” să fumeze, apoi intră în casă cu hainele impregnate de fum, încă aduce acasă riscul pentru copil.
Chiar și spațiile care par „neutre” – cum ar fi mașina sau camerele în care nu se fumează – pot deveni periculoase dacă nu sunt bine aerisite. Fumul se răspândește ușor, iar particulele sale se lipesc de pereți, textile și mobilier. Astfel, copilul poate fi expus la substanțe toxice chiar dacă nu vede sau nu miroase fumul propriu-zis.
Datele din ultimii ani confirmă faptul că fumatul pasiv și cel terțiar nu trec neobservate în organismul copilului. Copiii care respiră frecvent fum au o respirație mai grea și o capacitate pulmonară mai scăzută decât cei neexpuși. Același studiu a arătat și o tendință spre greutate mai mare, ceea ce sugerează că toxinele din fumul de țigară pot afecta și metabolismul, nu doar plămânii.
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
