Un escroc care a înșelat buna-credință a peste 100 de oameni, pe care i-a convins să doneze sume importante de bani, chipurile pentru a-i ajuta copiii grav bolnavi, va rămâne în libertate.
Prin natura ocupației, erau înclinați să dea crezarea poveștilor înduioșătoare. Apoi, ca lideri ai comunității de credincioși, răspândeau „strigătul de ajutor” al escrocului mai departe, printre enoriași.
Ancheta procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătorie a pornit de la un telefon primit de preotul unei parohii ieșene. În noiembrie 2020, acesta a fost sunat de starețul mănăstirii Sihăstria Voronei, care l-a întrebat dacă a eliberat o adeverință care atesta un caz social și binecuvânta acodarea de donații pentru Vasile Bobi Munteanu. Preotul nu știa nimic. După câteva zile, preotul a mai primit telefoane de la alte trei mănăstiri și parohii din țară, care îl întrebau același lucru. Intrigat, a cerut de la Sihăstria Voronei o copie după documentele ce i se atribuiau. A recunoscut antetul parohiei, ștampila acesteia, semnătura era a lui, dar nu eliberase o astfel de adeverință unui anume Vasile Munteanu. Era vorba de acte false.
În scurt timp, procurorii au început să primească sesizări asemănătoare și din Germania. Preotul unei parohii ortodoxe române de lângă Stuttgart a arătat că în mai 2021 fusese căutat pe WhatsApp și i se ceruse ajutorul pentru cazul unei fetițe de 8 ani, bolnavă de cancer. Primise și fotografii cu fetița, copii după actele medicale, a vorbit telefonic cu „tatăl” și, de bună credință, după ce s-a consultat cu membrii Consiliului Parohial, i-a transferat 1.000 de euro. În aceeași zi, dar după ce apucase să vireze banii, a observat în adeverința eliberată chipurile de parohia ieșeană niște greșeli de exprimare ciudate pentru un preot și a intrat la bănuieli. L-a sunat pe preotul ieșean, care l-a îndemnat să sesizeze autoritățile, pentru că e vorba de o înșelătorie.
O sesizare asemănătoare a făcut și preotul unei parohii de lângă Essen. Acesta nu-i dăduse bani „tatălui”, dar a postat un anunț pe grupul de WhatsApp al parohiei. O enoriașă luase legătura cu Munteanu și, impresionată de poveste, dar și de faptul că escrocul folosea termeni bisericești, „ca și cum ar fi un om al bisericii, aproape preot”, i-a virat 2.500 de euro. Munteanu se lăcomise însă. Chiar a doua zi a sunat-o pe femeie, spunând că are nevoie de încă 1.430 de euro. Femeia a bănuit că ceva nu este în regulă și a refuzat.
Pe preotul unei parohii din centrul Iașului, Munteanu l-a transformat într-o adevărată vacă de muls. Pe parcursul a doar două săptămâni, l-a stors în total de 43.150 de lei, până ce fața bisericească și-a dat seama că este victima unei înșelăciuni. Escrocul a dus tupeul până acolo încât s-a prezentat în persoană în fața enoriașilor unei parohii, după liturghie, și a cerut bani. De data aceasta, pentru fiul său de trei ani, care avea o malformație congenitală la inimă. De fapt, escrocul nici nu avea copii. A primit ceva bani de la credincioși, dar „cazului umanitar” i s-a făcut reclamă pe un grup de WhatsApp național, prin intermediul căruia a mai obținut 2.500 de euro. Printr-un alt grup, intitulat „Rugăciuni”, escrocul a primit alți 3.000 de lei. Cel care îi donase a sunat ulterior la spitalul italian unde urma să fie chipurile operat fiul lui Munteanu, doar pentru a afla că acolo nu era programată nicio intervenție pe cord deschis a vreunui minor.
După cum au stabilit procurorii pe parcursul anchetei, în decursul a doar patru luni ale anului 2021, un număr de 120 de persoane fizice și patru persoane juridice viraseră diverse sume în contul escrocului. Mențiunile făcute în cazul tranzacțiilor, „donație operație”, „ajutor caz social”, „Doamne ajută” sau „ajutor umanitar din pensia bunicii” indicau buna credință a celor înșelați. Și Munteanu avusese de muncit serios pentru a-i păcăli pe oameni. Pentru a convinge 120 de binevoitori, dăduse 1.456 de telefoane.
Planul după care a acționat Munteanu a fost simplu, dar clar și sistematic de la bun început. A căutat pe internet adresele parohiilor.
În cazul Germaniei, site-ul Ministerului român al Afacerilor Externe pe care este postată o listă amplă a parohiilor ortodoxe i-a fost de mare folos. Punea apoi mâna pe telefon și începea să sune. Preoții erau impresionați de povestea tânărului tată care se zbătea pentru a face rost de banii necesari operării fetiței sale de doar 8 ani în Turcia. Era bolnavă de leucemie, iar operația costa 90.000 de euro. Alteori, era vorba de un băiețel de 4 ani, cu o malformație congenitală la inimă, ce trebuia operat în Italia. 70.000 de euro.
Tânărul avea strânși aproape toți banii. Îi mai trebuiau doar câteva mii de euro, pentru care îndrăznea să ceară ajutorul Bisericii. Invariabil, preoții își deschideau inima. Și baierele pungii. Îi dădeau ce bani aveau ei înșiși la îndemână dar, mai important, la finalul slujbei, prezentau credincioșilor cazul umanitar fals. În biserică se strângeau bani, iar Munteanu aștepta în imediata apropiere a lăcașului de cult, cu chipul înlăcrimat și sacoșa de documente medicale falsificate. Felul smerit în care vorbea, discursul presărat cu termeni bisericești adormea bănuielile victimelor. Era greu să reziști unor formulări precum „Vă rog frumos să mă scuzați că vă deranjez! Doamna mea, am primit și eu acest număr de telefon, nu știu, acuma știți cum este, Dumnezeu știe și slavă Domnului cum a rânduit!” Când bănuielile se redeșteptau, era deja prea târziu, potrivit ziaruldeiasi.ro
Începută în 2020, ancheta procurorilor nu a durat mult. În iulie 2021, dosarul fusese deja înaintat Judecătoriei, cu 92 de cazuri de înșelăciune documentate de-a fir a păr. Procesul însă s-a prelungit, din cauza numărului mare al victimelor ce trebuiau audiate. Escrocul nu a făcut probleme instanței. A recunoscut totul de la bun început. A făcut o impresie bună. Avea doar 29 de ani. Ca minor, fusese instituționalizat într-un centru de servicii sociale, apoi stătuse în plasament familial. Era harnic, liniștit, avea relații bune cu vecinii. Nu avea antecedente penale. Codul Penal pedepsește destul de ușor înșelăciunea, cu închisoarea pe un termen cuprins între șase luni și trei ani. Magistrații Judecătoriei l-au condamnat la 2 ani și 3 luni de închisoare, dar cu suspendare. El a fost obligat și să restituie celor 51 de persoane care s-au constituit părți civile, suma totală de 129.300 lei și 7.750 de euro, la care se adaugă cheltuielile judiciare în sumă de 15.000 lei. Este incert de unde va putea scoate banii pentru a plăti, câtă vreme nu i s-a putut pune sechestru decât pe suma de 5.098 de lei pe care o mai avea într-un cont.
Escrocul a contestat sentința, apelând tot la o poveste înduioșătoare. Copilăria petrecută în sistemul instituționalizat îl lipsise de reperele morale pe care le oferă o familie normală. Nevoile stringente și anturajul nepotrivit îl determinaseră să comită fapta, dar nu manifesta dispreț față de valorile sociale. Se angajase și avea acum doi copii. Îl avea în grijă pe băiat și depunea eforturi pentru reintegrarea fiicei, aflate în plasament. De cealaltă parte, și procurorii au făcut apel, apreciind că pedeapsa era prea blândă, raportat la numărul mare de victime și la cuantumul prejudiciului produs. Ei au cerut majorarea pedepsei la 3 ani de închisoare, arătând și că inculpatul mai avea procese pe rol pentru fapte similare.
Magistrații Curții de Apel au respins ambele apeluri. Munteanu nu făcea altceva decât să reia argumente care fuseseră avute deja în vedere de prima instanță. Pe de altă parte, existența altor procese vizându-l pe inculpat nu trebuia să influențeze decizia în acest caz. Judecătorii se puteau raporta doar la faptele incluse în rechizitoriu nu și la altele, comise în alte împrejurări. Pedeapsa stabilită de Judecătorie a rămas nemodificată.
