În anul 2025 au fost înregistrate 1.302 infracțiuni de violență intrafamilială, un număr ușor mai mic față de anul precedent, însă impactul acestor fapte rămâne extrem de ridicat. Cele mai multe acte de violență au avut loc la domiciliu, peste 1.000 de cazuri fiind semnalate în spațiul privat, o creștere față de anul anterior. Acest lucru confirmă faptul că locuința, care ar trebui să fie un spațiu sigur, devine adesea scena agresiunilor repetate.
Din totalul faptelor, peste jumătate s-au produs în mediul urban, iar restul în mediul rural, ceea ce arată că fenomenul este răspândit uniform și nu ține cont de mediul de rezidență. Doar o mică parte dintre agresiuni au avut loc în spațiul public, cele mai multe rămânând ascunse între pereții caselor.
Pentru protejarea victimelor aflate în pericol, polițiștii au emis aproape 400 de ordine de protecție provizorii. Aproape toate au fost confirmate de procurori, însă mai puțin de jumătate au fost transformate ulterior în ordine de protecție definitive. În același timp, în sute de situații, deși a fost constatat un risc iminent, victimele au refuzat emiterea unui ordin de protecție, preferând să continue relația cu agresorul.
Formularele de evaluare a riscului completate de polițiști arată că în aproximativ un sfert dintre intervenții exista un pericol real și imediat. Cu toate acestea, aproape jumătate dintre victimele aflate în această categorie au refuzat măsurile de protecție.
Au existat peste 100 de cazuri în care femeile au cerut ajutorul Poliției de mai multe ori, dar au refuzat constant separarea de agresor, invocând motive precum teama de a nu destrăma familia, dependența emoțională sau dorința de a nu le face rău soților violenți. În multe situații, victimele au cerut doar calmarea temporară a agresorului, fără sancțiuni sau măsuri pe termen lung, iar unele au invocat copiii ca motiv pentru care rămân în relații abuzive.
Statisticile arată clar profilul victimelor: aproape 90 la sută dintre persoanele protejate prin ordine de protecție provizorii sunt femei adulte. Bărbații și minorii reprezintă un procent mult mai mic, ceea ce confirmă că violența domestică afectează în mod disproporționat femeile.
Pentru monitorizarea agresorilor, în județul Botoșani a fost implementat sistemul de monitorizare electronică, iar în 2025 au fost montate peste 160 de brățări electronice. Cu toate acestea, au fost înregistrate și infracțiuni de distrugere a dispozitivelor, semn că unii agresori continuă să sfideze măsurile impuse de lege. Numărul dispozitivelor active a crescut semnificativ, ceea ce indică o nevoie tot mai mare de supraveghere a celor care reprezintă un pericol.
Datele Poliției conturează un tablou alarmant: deși autoritățile intervin frecvent, multe victime rămân prinse într-un cerc al violenței, solicitând ajutor în mod repetat, dar refuzând soluțiile legale care le-ar putea salva viața.
Comisarul șef Tudor Costîn a declarat că au fost familii în care s-a sunat la Poliție și de trei, patru ori. În cele din urmă, femeile supuse abuzului, continuă să rămână lângă partenerii agresivi.
