Dan Popa
Editor coordonator (finanțe-bănci)
Imaginează-ți că ai avea o mașină a timpului, cu care te întorci în 1950. Noul tău mediu nu este unul fermecător. Comunismul se instala în țară, dar încerci să te acomodezi. Primești un loc de muncă într-un birou pe un șantier, dar și asta se dovedește a fi o dezamăgire. Nu este vorba doar de ororile vieții profesionale: trebuie să scrii la mașini de scris greoaie, să „umfli” producția ca șefii să dea bine în ochii Partidului, ci și de bani. Primul tău fluturaș de salariu este derutant de mic: 337 de lei net. Atât era salariul mediu pe țară, conform Statisticii. O pâine albă costa 4.36 de lei, un kilogram de carne 7.56 lei.
Dacă te întorci și mai departe în timp, lucrurile stau și mai rău. Un „salariu bun” în 1916 era de aproape 400 de lei.
De fapt, viața în secolul XXI este, fără îndoială, mult mai bună decât în anii 1950 sau 1970. Din 1916, durata medie de viață în România aproape că s-a dublat. Așadar, chiar dacă ai reușit să construiești o mașină a timpului, s-ar putea să fie mai bine să rămâi pe loc, în prezent.
Ce explică aceste diferențe de bogăție și calitate a vieții între generații? Răspunsul este creșterea economică. În general, calitatea vieții este legată de evoluția creșterii economice. Iar traiectoria generală a economiei în ultimii 100 de ani a fost de creștere, cu puține excepții (pandemie sau criza financiară din 2007-2008, spre exemplu)
Economia este însă ceva vast – alcătuită din milioane de oameni și nenumăratele lor opțiuni. Iar monitorizarea a tot ceea ce se întâmplă într-o economie este dificilă. Americanii au abordat această problemă în anii 1930, în mijlocul Marii Depresiuni, când toată lumea putea vedea că economia n-o ducea deloc bine.
Guvernul SUA a început să se gândească serios la asta în anii 1930, scriu Rupal Patel și Jack Meaning- economiști în cadrul Băncii Angliei- în cartea „Can’t We Just Print More Money?”.
Era în mijlocul Marii Depresiuni și toată lumea putea vedea că economia avea probleme – cozi nesfârșite de șomaj și nenumărate falimente. Problema era că nu exista o modalitate riguroasă de a măsura efectele asupra creșterii economice: în mod evident, economia se contracta, dar nimeni nu putea ghici cu cât și nici din ce cauză.
Așa că Congresul SUA l-a numit pe Simon Kuznets. Economist la Biroul Național de Cercetări Economice (NBER), Kuznets era responsabil de analiza datelor privind economia SUA.
Împreună cu echipa sa, în 1931, Kuznets a fost rugat să găsească o modalitate de a măsura sănătatea economiei SUA. O solicitare dificilă, mai ales în mijlocul unei depresii catastrofale fără precedent. Dar echipa lui Kuznets a acceptat provocarea. În următorii trei ani, au analizat diferite modalități de a calcula economia și, în cele din urmă, au elaborat un raport numit Venitul Național . Acesta a dezvoltat un indicator folosit astăzi de fiecare țară din lume pentru a măsura sănătatea economiei: produsul intern brut sau celebrul PIB.
Nu este o măsură perfectă, așa cum a recunoscut chiar Kuznets. PIB-ul nu măsoară fericirea oamenilor; nu măsoară nici nivelurile de degradare a mediului; nu măsoară nici inegalitatea. Pe scurt, nu măsoară calitatea vieții. Sau, cum a formulat senatorul american Robert Kennedy, „măsoară totul, cu excepția a ceea ce face contează cu adevărat în viață”
Exemplu: să luăm cifrele PIB-ului Regatului Unit. În 2014, FT relata că PIB-ul urma să crească cu 10 miliarde de lire sterline peste noapte – o creștere de aproape 5%. Acest lucru nu s-a datorat unei după-amiezi incredibil de productive a muncitorilor, ci unei schimbări a ceea ce a fost inclus în calculul PIB-ului.
Economiștii și statisticienii de la Oficiul Național de Statistică au decis că ar trebui să extindă definiția „economiei” pentru a include mai multe lucruri, cum ar fi prostituția. Și achizițiile la negru de droguri.
Dar există vaste segmente ale activității economice legale pe care PIB-ul continuă să le omită: de pildă muncile casnice făcute de mamele și soțiile noastre- spălatul vaselor, gătitul cinei șamd. În 2016, se estima că munca domestică neremunerată a adăugat 1,24 trilioane de lire sterline la economia Regatului Unit.
Sursa https://www.hotnews.ro
