Adrian Negulescu (60 de ani) nu știa că are o problemă cu inima până când două episoade puternice de palpitații l-au făcut să ceară ajutor medical. Investigațiile au scos la iveală o arteră coronară complet blocată, iar medicii i-au recomandat o operație de bypass aortocoronarian, pentru ca sângele să poată ajunge din nou la mușchiul inimii. A ajuns, astfel, la Spitalul NORD Pipera, parte a Grupului Medical NORD, unde prof. dr. Lucian Dorobanțu, coordonatorul Centrului de Boli Cardiovasculare, a realizat intervenția printr-o tehnică minim invazivă, fără să-i deschidă sternul. Adrian povestește cum a trăit această experiență și cum s-a recuperat după operație, iar medicul explică de ce a fost necesar bypass-ul și în ce situații poate fi realizat printr-o abordare minim invazivă.
Adrian Negulescu nu observase că începuse să obosească mai repede decât de obicei și nici nu simțea că îi era mai greu să facă efort fizic. Dimpotrivă, mergea regulat la înot și își trăia viața ca de obicei. Primele semne că ceva nu era în regulă au apărut brusc, în luna mai 2026, când a simțit palpitații puternice, însoțite de o senzație de tremur în piept. Speriat, a chemat ambulanța.
„S-a întâmplat așa dintr-o dată, m-am simțit destul de rău și am chemat ambulanța. Mi-au făcut un EKG, mi-au luat tensiunea, pulsul, toate erau bune și mi-au zis că probabil am făcut un atac de panică”, își amintește bărbatul.
La numai trei zile distanță, palpitațiile au apărut din nou. De data aceasta, Adrian a decis să meargă la medic pentru a afla ce se întâmplă.
Au urmat mai multe investigații pentru a afla ce cauză au aceste episoade. Cardiologul i-a recomandat o serie de ecografii Doppler, pentru examinarea vaselor de sânge, și un Holter EKG, care a monitorizat activitatea electrică a inimii timp de 48 de ore. Ulterior, Adrian a făcut un angio-CT coronarian, care a scos la iveală o problemă serioasă: artera descendentă anterioară, una dintre arterele coronare care alimentează mușchiul inimii cu sânge, era complet blocată pe o porțiune.
„După acest angio-CT, diagnosticul pe care l-am primit a fost de ocluzie a arterei descendente anterioare în treimea medie”, povestește Adrian.
Pentru a înțelege mai bine cât de grav era blocajul și ce tratament i s-ar fi potrivit, Adrian a făcut și o coronarografie.
Angio-CT-ul arătase deja că exista o problemă la una dintre arterele inimii, însă coronarografia putea oferi medicilor o imagine mai clară asupra blocajului și îi putea ajuta să decidă dacă acesta putea fi tratat cu un stent sau dacă era nevoie de o operație. După acest pas, medicii i-au spus că în cazul lui, stentul nu era o opțiune: „Mi-au zis că nu sunt eligibil pentru montarea unui stent pentru că blocajul se întindea pe o porțiune prea mare, iar riscurile ar fi fost mai mari”, povestește Adrian.
Pentru a vedea în ce măsură blocajul afectează alimentarea cu sânge a mușchiului inimii, Adrian a făcut și o scintigrafie miocardică, atât în repaus, cât și la efort. Investigația a arătat că, atunci când făcea efort fizic, o parte a inimii nu primea suficient sânge. Cu alte cuvinte, în timpul efortului, sângele care ajungea la mușchiul inimii nu era suficient.
Boala coronariană apare atunci când pe pereții arterelor care alimentează inima cu sânge se formează plăci de aterom, alcătuite în principal din grăsimi și colesterol. Pe măsură ce acestea se acumulează, arterele se îngustează, iar mușchiul inimii poate să nu mai primească suficient sânge și oxigen.
Boala poate evolua fără simptome evidente. Unele persoane au dureri în piept, lipsă de aer sau oboseală la efort, în timp ce altele își pot continua activitățile obișnuite fără să știe că au o problemă. În cazul lui Adrian, deși se simțea bine și mergea regulat la înot, blocajul unei artere coronare îl expunea riscului de infarct.
Cu aceste rezultate în față, Adrian a aflat că avea nevoie de o operație pe inimă, o perspectivă la care nu s-ar fi gândit cu doar câteva luni în urmă. „Medicii mi-au dat ca soluție revascularizarea arterei coronare prin chirurgie, adică acest bypass aortocoronarian“, povestește el.
Prin această intervenție, medicii creează o cale nouă pentru circulația sângelui, care ocolește porțiunea blocată a arterei și permite sângelui să ajungă în continuare la mușchiul inimii.
Înainte de a lua o decizie, Adrian a consultat mai mulți medici, iar în cele din urmă a ajuns la prof. dr. Lucian Dorobanțu, la Spitalul NORD Pipera, pentru a discuta despre posibilitățile de tratament.
„Pacientul a sosit cu un diagnostic de cardiomiopatie ischemică cronică dureroasă sau angină pectorală. Avea leziuni importante și o arteră închisă complet“, ne-a explicat medicul chirurg.
Într-o astfel de situație, alegerea tratamentului depinde de gravitatea și complexitatea leziunilor. „Există trei variante de tratament: medicamentos, intervențional, prin montarea de stenturi, și chirurgical. Pentru că era un pacient relativ tânăr, era important să restabilim alimentarea cu sânge a mușchiului inimii. Tratamentul medicamentos nu putea rezolva blocajul, iar complexitatea leziunilor nu permitea tratarea lor prin montarea de stenturi. Prin urmare, soluția potrivită a fost intervenția chirurgicală“, explică prof. dr. Lucian Dorobanțu.
În cazul lui Adrian, bypassul era necesar, iar medicul a considerat că intervenția putea fi realizată printr-o tehnică minim invazivă. Aceasta presupune accesul la inimă printr-o incizie între coaste, fără deschiderea sternului.
Sursa https://www.hotnews.ro
