Membrii USR sunt chemați să răspundă, începând de astăzi, dacă sunt de acord ca statutul partidului să fie modificat, astfel încât orice membru să poată ocupa o funcție în statul român cel mult două mandate. Deputații USR Claudiu Năsui și Cristina Prună, membri în Biroul Național de conducere, au inițiat un referendum pentru ca statutul să fie modificat la următorul congres USR și cer sprijinul cu semnături al colegilor lor: „Știm că această reformă îi sperie pe cei de la vârf”.
Într-un mesaj publicat pe site-ul unde strâng semnăturile colegilor lor, Claudiu Năsui și Cristina Prună spun că „reînnoirea USR-ului se poate face numai prin fapte, nu prin lozinci”.
„Scăderea electorală continuă a USR nu este o fatalitate inevitabilă, ci o consecință a unor probleme profunde care au subminat și credibilitatea și valorile USR. Ține de noi să rezolvăm aceste probleme și să oprim declinul”, susțin cei doi deputați USR.
Claudiu Năsui și Cristina Prună susțin că următorul congres al USR „este singurul și ultimul congres de modificare a statutului până în 2028. Orice reformă s-ar face în USR se va face acum sau nu se va mai face”: „Oportunitatea de a corecta regulile partidului este unică. Nu avem dreptul să o ratăm”.
Congresul USR în care se pot face modificări la statului USR urmează să aibă loc la finalul lunii februarie sau începutul lunii martie, a spus Claudiu Năsui, contactat de HotNews.
Claudiu Năsui și Cristina Prună spun că în acest moment USR „are o problemă de centralizare a puterii în jurul unei minorități”:
„Primul pas pentru a rezolva o problemă este să recunoaștem că avem o problemă. USR nu mai este partidul meritocratic, care a avut succes electoral și care reprezenta curentul reformist în România. A devenit o structură închisă în jurul unei conduceri care cosmetizează eșecul electoral în fața membrilor și funcționează doar pentru cei conectați”.
„Membrii simpli sunt marginalizați, ignorați și folosiți doar pentru a aplauda decizii deja luate de un grup restrâns la vârf. Realitatea aceasta internă ne-a lovit cel mai puternic odată cu alegerile europarlamentare, atunci când conducerea nu a permis membrilor să voteze decât candidații de pe locurile ne-eligibile. Și mai sunt multe exemple cu care putem continua, dar scopul nu este să constatăm și să ne văităm, ci să rezolvăm problema”, conform acestora.
Sursa https://www.hotnews.ro
