Fostul ministru al sănătății Alexandru Rafila a declarat miercuri seară, la Digi24, că nu a putut accepta varianta prin care statul român plătea până la 170 de milioane de euro pentru vaccinurile anti-Covid de la Pfizer, reprezentând o „taxă de flexibilitate”, ca soluție la vremea respectivă, deoarece nu exista o bază legală.
Rafila a explicat că ministerul său nu putea lua o decizie în acest sens fără acordul premierului de la acea vreme. „Această decizie depășea cu mult competențele Ministerului Sănătății”, susține acesta.
„Această problemă privind plata a 600 de milioane de euro (către Pfizer) a fost generată de un contract nesăbuit pe care l-a încheiat doamna ministru (Ioana) Mihăilă, domnul prim-ministru (Florin) Cîțu și domnul vicepremier (Tánczos) Barna în mai 2021”, a acuzat Alexandru Rafila într-o intervenție la Digi24.
Despre cum ar fi decurs ulterior discuțiile cu Pfizer privind vaccinurile anti-Covid achiziționate, negocieri intermediate de Comisia Europeană, Alexandru Rafila afirmă că: „Erau discuții online și, la un moment dat, pentru că exista un număr semnificativ de state membre care nu agreau diversele variante care fuseseră propuse de-a lungul timpului, au venit cu ultima variantă, care a fost acceptată de majoritatea statelor membre, mai puțin trei țări: România, Polonia și Ungaria. Bulgaria a semnat în ultima zi. Și Bulgaria a fost în dubiu”.
Potrivit fostului ministru al sănătății, această variantă implica situația în care „se plătea o amendă, o taxă de flexibilitate, 10 euro pe doză nelivrată. Trebuia să primim 16 milioane de doze și în loc să plătim 320 de milioane de euro, ei nu le mai trimiteau și plăteam un fel de amendă, 160-170 de milioane de euro. Trebuia să mai cumpărăm o anumită cantitate de vaccinuri în următorii patru ani”.
„Nealegând o variantă, s-a mers pe cea inițială. Această decizie depășea cu mult competențele Ministerului Sănătății. Eu nu puteam alege din trei motive. Prima: contractul fusese semnat de ministrul, premierul și vicepremierul de resort la vremea respectivă. În oglindă, când schimbi acest contract, trebuia să informezi premierul (Nicolae Ciucă – n.r.) să ia o decizie. Era nevoie de OUG să facem această plată, de 160-170 de milioane de euro pentru ceva pe care nu-l primeai. Nu există în legislație o astfel de posibilitate”, a susținut Rafila.
„Era o problemă foarte serioasă. Nu existau nici banii în bugetul Ministerului Sănătății să facă posibilă această plată. Deci de la fondul de rezervă al Guvernului… Nu există calea legală. Nu putea nimeni să dea bun de plată”, a mai susținut fostul ministru al sănătății.
Intervenind în aceeași emisiune la Digi24, un alt fost ministru al sănătății, Vlad Voiculescu (în guvernul Cîțu, înaintea ministrei Ioana Mihăilă), a susținut în schimb că „cele trei puncte care au fost pe masa dlui Rafila și pe masa dlui Ciucă au fost următoarele: o reducere cu o treime a cantității de vaccinuri, o reducere la jumătate a costurilor prin plata unei jumătăți din preț, adică 9,75 în loc de 19,5”.
„Punctul trei era o opțiune care era gratuită, nu necesită o decizie a cuiva, decât a ministrului Sănătății, care însemna reeșalonarea dozelor de vaccin pe 4 ani. Asta ne-ar fi scutit de vreo 150-200 de milioane de euro, pe care o să-i plătim ca dobânzi în acest moment”, a mai spus Vlad Voiculescu.
Un tribunal din Bruxelles a condamnat, în primă instanță, atât România cât și Polonia să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-Covid de la Pfizer/BioNTech care au fost comandate și apoi anulate. Potrivit deciziei instanței, România are de plătit aproximativ 600 de milioane de euro.
Gigantul farmaceutic american Pfizer a dat în judecată Polonia și România în toamna anului 2023, pentru a impune executarea acestor contracte de achiziție pe care cele două țări au refuzat să le îndeplinească integral, din cauza încheierii pandemiei.
În acest litigiu civil, tribunalul de primă instanță din Bruxelles a estimat că cele două țări nu au putut să demonstreze că „Pfizer ar abuza de dreptul său prin urmărirea executării obligațiilor contractuale”.
Comisia Europeană, ce are sediul la Bruxelles, a negociat și a încheiat aceste achiziții de vaccinuri anti-Covid în numele statelor membre ale UE și de aceea competența soluționării litigiilor legate de aceste contracte a revenit justiției belgiene. Unul dintre cele mai mari contracte a fost semnat cu Pfizer în mai 2021.
Sursa https://www.hotnews.ro
