Povestea moldovenilor rămași fără acte românești, legislație înăsprită după „fabrica de buletine” de la Botoșani 

„Biletul prețios”

Bucata de plastic pe care scrie „Carte de identitate” a fost pentru ei și un prețios bilet de intrare în Uniunea Europeană, și un cec în alb care le-a oferit acces la alocații sau pensii.

Pe fundalul războiului din Ucraina, autoritățile române și-au dat seama că nu doar „frații de peste Prut” pot profita de lacuna legală.

Au anulat, la grămadă, peste 160.000 de cărți de identitate, cele mai multe - ale unor cetățeni obișnuiți din Republica Moldova.

Victime colaterale 

Atunci când s-au cunoscut, s-au împrietenit, iar apoi au făcut și nuntă, doi juriști din Chișinău, Alina și Vadim, au aflat unul despre celălalt nu doar că sunt ambii și cetățeni ai României, dar și că aveau, de câțiva ani, și aceeași adresă – strada Moș Ion Roată, sector 3, București.

Povestea este cunoscută. Mulți moldoveni cu cetățenie română și-au declarat reședințe fictive în România – uneori înregistrându-se cu miile în aceeași casă – pentru a putea obține cărți de identitate românești.

Acum însă, Alina și Vadim se numără printre cele peste 160.000 de români, cei mai mulți fiind originari din Republica Moldova, care au devenit victime colaterale ale unui efort început de statul român în 2023 pentru a elimina o vulnerabilitate majoră din sistemul de acte de identitate, pusă în lumină de războiul din Ucraina.

În acest articol, Europa Liberă explorează și câteva cazuri ale basarabenilor rămași fără buletine românești.

Alina Gorincioi (35 de ani) a redobândit cetățenia română, împreună cu părinții, în anul 2012, după zece ani de așteptare.

„În acel moment, eram studentă la Universitatea Sorbona și intrasem cu acte moldovenești”, spune pentru Europa Liberă Alina – astăzi juristă în Paris.

Actele românești, adică europene, i-au ușurat Alinei integrarea, după absolvire. Legea cetățeniei române permite foștilor cetățeni care „au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III” să o redobândească.

Sute de mii de cetățeni ai Republicii Moldova au obținut cetățenia română prin această procedură prevăzută în legislația românească încă din 1991.

Interesul a crescut fulminant după ce România a devenit țară membră Uniunii Europene. De atunci, documentele românești au devenit un bilet de intrare în Occident pentru sute de mii de moldoveni interesați să muncească acolo.

Aproape 800 de mii au devenit cetățeni români după 2010, a spus Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

De ce s-au „mutat” virtual moldovenii în România

O mare parte dintre cetățenii moldoveni care au redobândit cetățenia română au ales să-și păstreze domiciliul în străinătate - în Republica Moldova sau în alte țări, de regulă europene, unde au emigrat.

Cei cu domiciliul în străinătate au putut obține pașaport românesc. Acesta oferă drept de muncă în UE, dar nu este și carte de identitate românească.

Cartea de identitate vine și cu alte beneficii - posibilitatea de a deschide un cont bancar în România, de a obține permis de conducere românesc sau de a primi alocații pentru creșterea copiilor.

Dar pentru a obține însă cartea de identitate românească, e nevoie de o adresă de reședință în România.

Așa au apărut pe ambele părți ale Prutului, în special la mijlocul anilor 2010, adevărate afaceri în care intermediari – funcționari și persoane fizice deopotrivă – ofereau domicilii românești cetățenilor Republicii Moldova interesați de carte de identitate românească.

De cele mai multe ori – legal. Până acum trei ani, legile românești nu stabileau un număr maxim de persoane care pot locui, în acte, într-o locuință – fie ea vilă sau garsonieră de 25 de mp.

„Pentru mine, a fost important să obțin aceste documente europene, dar nu am stat să cercetez ce prevede exact legislația românească”, explică Alina, care, după căsătorie, a luat numele soțului - Gnaciuc.

Ea și părinții săi din Anenii Noi, Republica Moldova, au apelat la un intermediar care să-i ajute cu redobândirea cetățeniei române și perfectarea actelor de identitate. Intermediarii care s-au specializat în acest domeniu asigurau viteză, te scăpau de drumuri și cheltuieli.

Nu vorbim despre o ilegalitate. Pur și simplu legea nu prevedea o limită de chiriași, iar autoritățile au acceptat tacit acest fenomen.

Spiridon Mocanu, jurist

Spiridon Mocanu, un jurist din Republica Moldova care oferă și astăzi asistență pentru redobândirea cetățeniei române, spune pentru Europa Liberă că înregistrarea a sute sau chiar mii de oameni la aceeași adresă nu a fost neapărat o încălcare a legii, timp de decenii.

„Toate buletinele, inclusiv cele 22.000 la aceeași adresă, au fost făcute legal. A existat acordul proprietarului, iar proprietarul și-a dat consimțământul în fața funcționarului public pentru fiecare persoană luată în spațiu”, spune Mocanu.

Alina, care a lucrat cu un alt intermediar, știa că este înregistrată la o adresă cu mai multe persoane. Când l-a cunoscut pe noul ei soț, în 2014, și a aflat că au de vreo doi ani aceeași adresă în București, coincidența nu a surprins-o: „Era cunoscut faptul că suntem mai multe persoane la aceeași adresă și că nu este ilegal”.

Surpriza a venit în martie 2025, când a mers cu soțul la Consulatul României din Paris ca să solicite acte de identitate românești pentru copilul lor minor – aici a aflat că le-au fost anulate cărțile de identitate românești. Și ei, și soțului: „Pentru mine a fost un șoc și o mare frustrare, mai ales din cauza modului arogant în care mi s-a comunicat anularea actelor”, spune Alina.

Alina devenise între timp și cetățean francez, iar părinții s-au mutat cu ea, la Paris. Presupune că și cărțile lor de identitate românești au fost anulate, fiind înregistrați la aceeași adresă din București ca și ea.

Spune că intenționa să-și cumpere în viitor o locuință reală și în România, așa încât ar fi vrut să-și păstreze cartea de identitate românească. 

Înăsprirea legislației și a aplicării ei

Un amendament legislativ adoptat în România pe 31 mai 2023 a introdus explicit limita de zece persoane neînrudite care pot fi înregistrate la o singură adresă.

Se întâmpla la peste un an de la invazia rusească pe scară largă în Ucraina, iar România își analiza, la fel ca multe alte țări, vulnerabilitățile. Printre ele – riscul ca printre noii cetățeni români care se mută în România să se strecoare spioni sau sabotori ruși sau pro-ruși.

Dar 2025 a fost anul în care autoritățile române au înăsprit și aplicarea legislației despre actele de identitate, în urma unui caz descoperit în județele Botoșani și Suceava, unde a fost deconspirată o „fabrică de buletine” – o rețea care înregistra nu doar mii de oameni din Republica Moldova, Ucraina, ci și din Rusia.

Pe hârtie, ei apăreau ca rezidenți în locuințe părăsite – ba chiar în pârloage din marginea satului.

Ultimele percheziții făcute de procurorii români în acest caz au fost la domiciliile (reale) ale unor funcționari din comuna Vârful Câmpului/jud.ețul Botoșani, acuzați că înregistrau scriptic cetățeni români de origine străină, inclusiv în case deținute de săteni morți de mai bine de 40 de ani.

Click AICI pentru articolul integral