Cifrele privind nivelul de pregătire sunt poate cele mai relevante atunci când vorbim despre șansele de angajare.
Din totalul de 3.996 de șomeri, 816 aveau doar învățământ primar sau nu aveau studii. Dintre aceștia, 121 erau persoane fără studii deloc. Alți 1.734 de șomeri absolviseră învățământul gimnazial.
Asta înseamnă că aproximativ 64% dintre șomerii înregistrați în județ aveau cel mult nivelul gimnazial de educație.
Cu alte cuvinte, aproape două persoane din trei aflate în evidențele șomajului porneau în căutarea unui loc de muncă fără o calificare profesională obținută prin liceu, școală profesională sau studii superioare.
La polul opus, doar 112 persoane din cele 3.996 aflate în șomaj aveau studii universitare. Alte 30 aveau studii postliceale.
În schimb, 612 șomeri aveau pregătire profesională, prin școli de arte și meserii, iar 692 aveau studii liceale.
Pentru un botoșănean care nu a trecut de câteva clase, posibilitățile de angajare sunt în mod evident mai restrânse decât pentru cineva cu o calificare profesională. Iar într-un județ în care numărul locurilor de muncă și nivelul veniturilor reprezintă deja o problemă pentru mulți oameni, lipsa studiilor poate însemna încă un obstacol.
Datele statistice nu spun câte dintre aceste persoane își găsesc ulterior un loc de muncă și nici ce salarii primesc cei care reușesc să se angajeze. Ele arată însă dimensiunea unei probleme: sute de botoșăneni fără studii și alte mii cu cel mult școala gimnazială concurează pe o piață a muncii în care calificarea poate face diferența.
Iar situația este cu atât mai dificilă pentru cei 121 de oameni aflați în evidențe care nu au niciun fel de studii.
Un alt indicator din același buletin arată cât de vulnerabilă este această categorie. Doar 14,26% dintre șomerii din județ primeau indemnizație de șomaj conform legii.
Restul se află în evidențele agenției fără acest sprijin financiar. În municipiul Botoșani, proporția celor indemnizați era mai mare, de 35,02%.
Într-un județ în care la sfârșitul lunii iunie erau 61.501 salariați, cu 780 mai puțini decât în aceeași perioadă a anului trecut, problema accesului la un loc de muncă devine și mai importantă. Iar pentru cei fără studii sau cu doar câteva clase, întrebarea nu este doar „unde se pot angaja?”, ci și „ce locuri de muncă mai pot găsi fără o calificare?”.
