Medicul Alexandru Calancea atrage atenția asupra automedicației, consumului excesiv de suplimente și tendinței de a trata valorile analizelor, fără a căuta întotdeauna cauzele problemelor de sănătate.
Acesta pledează pentru prevenție reală, schimbarea stilului de viață și o abordare medicală centrată pe pacient, nu doar pe simptome și prescripții.
„Ne mirăm că suntem un popor bolnav, când noi tratăm hârtiile, nu omul”, este mesajul tranșant transmis de medicul Alexandru Calancea, care critică obiceiul unor pacienți de a apela la numeroase suplimente și medicamente, fără o evaluare atentă a stării generale de sănătate și a factorilor care le pot influența organismul.
Potrivit medicului, în practica de zi cu zi întâlnește pacienți care ajung la cabinet cu sacoșe pline de flacoane, după ce au cumpărat suplimente pentru imunitate fără recomandare medicală. În alte cazuri, oamenii ajung să își facă analize pe cont propriu și se îngrijorează excesiv din cauza unor valori ușor în afara intervalelor de referință, încercând să le corecteze cu ajutorul pastilelor.
Medicul critică și tendința de a prescrie tratamente numeroase, fără ca discuția cu pacientul să includă suficient de mult stilul de viață, alimentația, odihna și nivelul de stres.
„Să fim serioși și să nu ne mai mințim singuri: nu te faci sănătos luând mai multe pastile”, transmite Alexandru Calancea.
În opinia medicului, o abordare eficientă a sănătății presupune identificarea factorilor care contribuie la apariția sau agravarea problemelor medicale, nu doar tratarea manifestărilor acestora.
Stresul cronic, somnul insuficient, alimentația dezechilibrată și sedentarismul sunt printre elementele asupra cărora acesta atrage atenția. Ignorarea lor poate împiedica obținerea unor rezultate durabile, chiar și atunci când pacientul urmează diverse tratamente.
„Medicina adevărată nu înseamnă să ascunzi gunoiul sub preș și simptomul sub o rețetă de șapte pagini. Înseamnă să cauți mizeria și să pui piciorul în prag”, afirmă medicul, subliniind necesitatea unei evaluări medicale care să privească pacientul în ansamblu.
Mesajul său pune accent pe importanța unei consultații în care medicul să nu se limiteze la interpretarea analizelor și prescrierea tratamentelor, ci să discute și despre obiceiurile zilnice ale pacientului.
Un alt punct important semnalat de Alexandru Calancea este convingerea că sănătatea poate fi recâștigată prin cumpărarea unor produse promovate drept soluții rapide sau prin administrarea unui număr cât mai mare de suplimente.
Medicul consideră că această abordare poate crea falsa impresie că o persoană face suficient pentru sănătatea sa, chiar dacă își neglijează alimentația, odihna și activitatea fizică.
„Niciun supliment minune și nicio rețetă lungă nu pot șterge efectele unui stil de viață haotic. Se construiește cu disciplină, nu cu bani aruncați la farmacie”, susține acesta.
În acest context, prevenția presupune mai mult decât efectuarea unor analize și acumularea unor recomandări medicale pe hârtie. Ea implică evaluări adaptate fiecărui pacient, identificarea riscurilor și schimbări concrete, susținute în timp.
Totodată, rezultatele analizelor trebuie interpretate în context clinic. O valoare aflată ușor în afara intervalului de referință nu justifică automat administrarea unui tratament, după cum nici un rezultat în limite normale nu exclude întotdeauna existența unei probleme medicale.
Medicul atrage atenția și asupra dificultății de a schimba obiceiurile care afectează sănătatea. Uneori, modificarea alimentației, îmbunătățirea somnului, reducerea stresului și introducerea mișcării în rutina zilnică pot necesita un efort considerabil și consecvență.
„E mult mai simplu pentru oricine să dea un medicament de sinteză decât să-ți spună adevărul dureros”, afirmă Alexandru Calancea.
Mesajul său este un apel la responsabilitate atât pentru pacienți, cât și pentru sistemul medical. Pacienții sunt îndemnați să evite automedicația și să nu transforme orice abatere de la valorile standard ale analizelor într-un motiv pentru a lua suplimente sau medicamente fără recomandare.
În același timp, consultația medicală ar trebui să ofere spațiu pentru întrebări și explicații, astfel încât pacientul să înțeleagă de ce are nevoie de un anumit tratament și ce alte măsuri îi pot susține sănătatea.
Alexandru Calancea precizează că mesajul său nu reprezintă o pledoarie împotriva tratamentelor prescrise corect pentru bolile cronice sau împotriva medicamentelor de care pacienții au cu adevărat nevoie.
Critica vizează, în schimb, abuzul de medicamente, automedicația repetată și falsa convingere că sănătatea poate fi protejată exclusiv prin administrarea unor pastile.
Tratamentele prescrise pentru afecțiuni cronice nu trebuie întrerupte sau modificate fără consultarea medicului. În multe situații, medicația este esențială pentru controlul bolii, prevenirea complicațiilor și menținerea calității vieții.
Apelul medicului este, așadar, unul pentru echilibru: medicamentele să fie folosite atunci când există indicație medicală, suplimentele să nu fie administrate fără discernământ, iar prevenția să devină o parte reală a îngrijirii sănătății.
„E timpul să ne trezim și să facem prevenție pe bune, nu pe hârtie”, este concluzia transmisă de Alexandru Calancea.
Mesajul se încheie cu o întrebare adresată publicului: de câte ori s-au întors pacienții de la cabinet cu o pungă plină de medicamente, fără ca cineva să îi întrebe ce mănâncă, cum și cât dorm sau cât stres duc în spate?
O întrebare care readuce în prim-plan o problemă importantă a relației dintre pacient și medic: nevoia ca îngrijirea medicală să nu se limiteze la rețete și rezultate de laborator, ci să urmărească sănătatea omului în ansamblul său.
