ISU Botoșani riscă să rămână fără șefii importanți după reorganizarea anunțată de Arafat 

Trei în unu cu sediul la Iași

În cazul nostru, Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Botoșani ar urma să treacă la Iași, alături de instituția similară din Suceava. 

Ar rezulta astfel o serie de centre regionale iar măsura gândită de șeful DSU, Raed Arafat ar avea ca obiectiv oficial eficientizarea activității și reducerea cheltuielilor bugetare, în contextul necesității de optimizare a resurselor disponibile.

Doar că această reorganizare instituțională ar avea un efect de bumerang în sensul în care în loc de eficientizare în teritoriu s-ar produce o destabilizare și o pierdere masivă de cadre care fac parte din sistem acum și care vor trece în rezervă, după aplicarea măsurilor. 

Două cereri depuse deja la Botoșani 

La Botoșani au depus cerere de trecere în rezervă doi șefi din ISU. 

Este vorba despre Sorin Barbacaru, șeful Centrului Operațional și Cristian Tuduruță, inspector șef adjunct. 

Îndeplinește condițiile de trecere în rezervă inclusiv colonelul Decebal Muraru, inspectorul șef al ISU Botoșani dar care a ales însă să rămână pentru a-și finaliza proiectele pe care le-a început în mandatul său. 

Cererile de trecere în rezervă sunt aprobate la nivelul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU). 

Astfel de treceri în rezervă ar afecta structurile de pompieri la nivel național. 

Reorganizare fără consultări 

Inițiativa aparține secretarului de stat Raed Arafat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU). 

Presa națională notează faptul că surse din interiorul IGSU și din inspectoratele județene susțin însă că măsura a fost concepută fără consultarea comandanților ISU, fără dezbatere în comanda IGSU și fără dialog cu structurile teritoriale.

Principalele critici vizează:

• absența unei consultări oficiale cu liderii inspectoratelor
• ignorarea cadrului legislativ (Constituția României, Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, normele de tehnică legislativă);
• posibila încălcare a doctrinelor NATO privind organizarea structurilor de protecție civilă și militare.

La o videoconferință cu comanda IGSU, inspectorii șefi au încercat să obțină răspunsuri. Conducerea IGSU nu a putut oferi detalii, deoarece nu fusese implicată în luarea deciziei. A doua zi, la o nouă videoconferință condusă de Raed Arafat, subiectul reorganizării a fost atins doar superficial, fără clarificări concrete.

În lipsa unui proces transparent și a unei evaluări de impact, măsura riscă să afecteze grav identitatea, autonomia și capacitatea operativă a pompierilor români, fiecare ISU fiind în prezent o unitate militară distinctă, cu misiuni și responsabilități locale specifice.

Pompierii, cei mai iubiți salvatori 

În ultimele sondaje de opinie efectuate în România, pompierii ocupă în mod constant primul loc în topul încrederii românilor într-o instituție.

Un sondaj realizat de IRES (decembrie 2024) indică că 49% dintre români au foarte multă încredere, iar 43% au „multă încredere” în pompieri — totalizând un impresionant 92% 

De asemenea, un alt sondaj CURS (ianuarie 2025) arată că 83% dintre cetățeni au „foarte multă/multă încredere” în această instituție, consolidând statutul pompierilor pe primul loc. 

Aceste cifre subliniază rolul esențial și imaginea solidă a pompierilor în societatea românească, evidențiind aprecierea de care se bucură în rândul populației.

Topul încrederii românilor în instituții:

Pompierii

92% (IRES)

83% (CURS)

Armata

În jur de 70–75% încredere (depinde de sondaj).

SMURD / Salvatori

Aproximativ 70%.

Poliția

Între 45–55%.

Biserica

În jur de 45–55%, în scădere față de trecut, dar cu reveniri locale.

Justiția / Parchetul

Între 40–50%.