Procurorii au anunțat marți trimiterea în judecată a patru inculpaţi – două persoane fizice, o persoană juridică privată şi o instituţie publică – în dosarul incendiului produs în 29 ianuarie 2021 la Institutul de boli infecţioase „Matei Balş” din Capitală. Ancheta a arătat că 9 dintre cele 26 de decese survenite după incident sunt legate direct de incendiu. De asemenea, cercetarea la faţa locului a arătat că 11 aeroterme şi 8 calorifere electrice au fost introduse în pavilion, cu toleranţa personalului medical, deşi tratarea pacienţilor infectaţi cu coronavirus presupunea administrarea continuă de oxigenoterapie.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti anunţă, marţi, că procurorii au dispus trimiterea în judecată a patru inculpaţi – două persoane fizice, o persoană juridică privată şi o instituţie publică – în dosarul privind incendiul produs la data de 29 ianuarie 2021 în Pavilionul V al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” din municipiul Bucureşti, relatează News.ro.
„La data de 29.01.2021, în jurul orei 05:05, în contextul pandemiei de COVID-19, în Pavilionul V al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” -unitate sanitară publică desemnată să acorde asistenţă medicală pacienţilor testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2, a căror îngrijire presupunea administrarea continuă de oxigenoterapie – a izbucnit un incendiu cu consecinţe grave. Dosarul a fost înregistrat iniţial la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, fiind preluat în aceeaşi zi de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti”, transmit procurorii.
Potrivit acestora, cu ocazia cercetării locului faptei, au fost identificaţi patru pacienţi decedaţi.
„Restul pacienţilor internaţi în pavilion au fost evacuaţi şi transferaţi în alte secţii ale institutului sau în unităţi spitaliceşti din Bucureşti. În perioada imediat următoare, alte 22 de persoane care fuseseră internate în Pavilionul V la momentul izbucnirii incendiului au decedat, existând la acel moment suspiciunea că decesele puteau fi puse în legătură cu incendiul”, mai transmit procurorii.
Aceştia arată că ancheta a relevat că, pe fondul lipsei agentului termic din unitatea sanitară în perioada respectivă, aparţinătorii pacienţilor au introdus în pavilioane surse externe de încălzire – aeroterme şi calorifere electrice – cu ştiinţa sau cel puţin cu toleranţa personalului medical.
„Această practică reprezenta o cutumă instalată treptat, iar cercetarea locului faptei a evidenţiat prezenţa a 11 aeroterme şi 8 calorifere electrice în incinta Pavilionului V. Pericolul era cu atât mai ridicat cu cât pacienţii internaţi primeau oxigen prin mască în flux continuu: aerul îmbogăţit cu oxigen îmbibă materialele textile din jur, făcând extrem de uşoară aprinderea lor la contactul cu orice sursă de căldură. Normele sanitare în vigoare interziceau în mod explicit folosirea surselor electrice de încălzire în saloanele cu oxigen activ tocmai din această cauză”, arată oficialii Parchetului.
Potrivit acestora, cercetările efectuate au stabilit că incendiul a fost provocat de contactul unor materiale textile – scame şi/sau lenjerie de pat – cu elementul radiativ al unei aeroterme amplasate pe pardoseală, între paturile 2 şi 3 din salonul 63 de la parterul Pavilionului V.
Procurorii menţionează că urmărirea penală a debutat in rem, sub încadrarea juridică a infracţiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, cu consecinţa decesului a 26 de persoane, precum şi distrugerea, degradarea şi aducerea în stare de neîntrebuinţare a Pavilionului V, a echipamentelor şi sistemelor aferente.
„Ancheta a impus administrarea unui probatoriu variat şi complex, incluzând autopsii medico-legale, expertize genetice pentru identificarea victimelor, expertize criminalistice şi tehnico-ştiinţifice, constatări în specialitatea achiziţii publice şi percheziţii domiciliare. Probele administrate au stabilit că, anterior producerii incendiului, riscurile existente la nivelul unităţii sanitare erau cunoscute şi tolerate, iar imediat după producerea acestuia au fost identificate eforturi de disimulare a neregulilor”, se mai arată în comunicatul de presă transmis de procurori.
Aceştia anunţă că, din cele 26 de persoane decedate, 9 au decedat în legătură de cauzalitate cu expunerea la incendiu, în timp ce 17 au decedat din cauze patologice, fără legătură cu incendiul.
„Ca urmare a acestor constatări, la data de 23.06.2025, procurorii au dispus schimbarea încadrării juridice, noua încadrare vizând infracţiunea de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, cu consecinţa decesului a 9 persoane. Totodată, a fost dispusă disjungerea cauzei şi clasarea cu privire la cele 17 decese din cauze patologice, faptele neconstituind infracţiuni”, anunţă procurorii.
„La data de 24.06.2025, în cauza disjunsă – extinsă şi sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu – procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de patru suspecţi. Ulterior, faţă de aceştia a fost pusă în mişcare acţiunea penală, dobândind calitatea de inculpaţi”, precizează procurorii.
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au dispus trimiterea în judecată a patru inculpaţi, după cum urmează:
1 – ILIE (fostă BEREZIŢCHI) SIMONA-CORINA-GABRIELA, Şef Birou Achiziţii Publice şi Contractare în cadrul Institutului Naţional de Boli Infecţioase ”Prof. Dr. Matei Balş”, cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, şi distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru, în concurs real.
„Din probele administrate a rezultat că inculpata a semnat contractul nr. 713/11.02.2020, în valoare de 242.000 lei fără TVA, şi actul adiţional nr. 1/21.12.2020, în valoare de 66.000 lei fără TVA, cu societatea Midan Fire Exit S.R.L., prin care societatea urma să asigure serviciile de intervenţie pentru situaţii de urgenţă ale institutului. Contractul a fost atribuit prin achiziţie directă, cu nesocotirea pragului legal de 135.060 lei fără TVA prevăzut de legislaţia achiziţiilor publice: depăşind această sumă, instituţia era obligată să organizeze o procedură concurenţială – licitaţie publică – prin care mai mulţi operatori economici să poată depune oferte. Prin recurgerea la achiziţia directă, această procedură a fost ocolită, ceilalţi operatori economici fiind privaţi de dreptul de a participa”, arată procurorii.
Potrivit acestora, contractul a fost atribuit în scopul favorizării societăţii Midan Fire Exit S.R.L., cu care inculpata avea legături personale şi profesionale: soţul inculpatei era angajat al societăţii, iar inculpata şi administratorul de facto al acesteia activaseră anterior în structuri comerciale cu acelaşi sediu social şi acelaşi reprezentant.
Prin fapta sa, inculpata a produs o pagubă de 285.999,06 lei fără TVA în dauna institutului, reprezentând sumele plătite din fonduri publice pentru servicii care nu îndeplineau condiţiile legale şi care s-au dovedit, în concret, ineficiente pentru prevenirea riscurilor şi intervenţia la incendiu.
Sursa https://www.hotnews.ro
